|
|
|
Reziliența ucraineană are nevoie de asistență externă pentru a asigura înarmarea continuă, instruirea armatei, protecția infrastructurii critice (energie, transport), îngrijirea refugiaților ucraineni în străinătate și sprijinirea surselor bugetare...
|
Dionis Cenușa, Columnist principal |
|
Noua tactică a agresiunii rusești împotriva Ucrainei constă în deteriorarea infrastructurii vitale, accentul fiind pus pe sectorul energetic. Fără acces la surse neîntrerupte de energie, reziliența Ucrainei este pusă la încercări dificile. Or, dacă populația nu dispune de servicii publice esențiale, iar economia este în impas, statul nu poate funcționa ca atare, devenind stat eșuat. Anume acest scenariu a fost promovat de către oficialii și propaganda rusească pe parcursul lunii septembrie, după ce contraofensiva ucraineană a demonstrat eficiență, iar mobilizarea parțială a Rusiei – deficiențe majore.
Moscova a justificat noul val de atacuri asupra infrastructurii critice ucrainene cu necesitatea de a răspunde la distrugerea parțială a podului Kerci (construit în anii 2016-2018), construit pentru a asigura modalități de transportare între peninsula ucraineană Crimeea (anexată forțat la Rusia în 2014) și regiunea rusă Krasnodar. După ce lovitura asupra podului rusesc a fost catalogată drept “act de terorism”, președintele rus Vladimir Putin a validat atacul cu rachete asupra infrastructurii critice din Ucraina drept acțiune de combatere a amenințării teroriste. Astfel, după 10 octombrie, Rusia a lansat peste 100 de rachete (și drone autodistrugătoare) de pe teritoriul rusesc, Crimeea ocupată și de pe vasele militare rusești din Marea Neagră și bazinul Caspic. Doar în 2 zile, rachetele rusești au lovit în circa 30% din infrastructura energetică ucraineană (în Kiev și alte peste 10 regiuni ale țării).
Atât componentele sistemului energetic ucrainean, cât și infrastructura socială ucraineană (școli, grădinițe etc.) înregistrează pierderi de miliarde de dolari. În afară de armament rusesc, au fost folosite de asemenea drone autodistrugătoare importate din Iran (NYT, Octombrie 2022). Reieșind din impactul sancțiunilor occidentale asupra producției interne de armament, Rusia este impusă să achiziționeze rachete, drone și componente de artilerie din Coreea de Nord și Iran (Fateh-110, Zolfaghar, Mohajer-6, Shahed). Interesul politico-militar al Moscovei este de a utiliza armament sol-sol cât mai distructiv pentru a face nelocuibil teritoriul Ucrainei aflat sub controlul autorităților constituționale. În acest fel, Rusia evită să recurgă la scenariul „nuclear” (IPN, septembrie 2022), exploatând condițiile de iarnă și testând capacitățile de supraviețuire energetică a Ucrainei pentru a o forța să capituleze. Deși prelungirea războiului afectează grav reziliența ucraineană, aceasta generează presiune asupra regimului lui Putin acasă și limitează atuurile geopolitice ale Rusiei, în special pe spațiul ex-sovietic.
Implicațiile geopolitice ale atacurilor asupra infrastructurii ucrainene
Spre deosebire de atacurile aeriene rusești anterioare, inclusiv împotriva infrastructurii critice a Ucrainei, organizațiile internaționale și-au înăsprit pozițiile față de Rusia după acutizarea curentă a agresiunii rusești. Astfel, Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (PACE) a adoptat o rezoluție care menționează că regimul politic al lui Vladimir Putin este „terorist” (13 octombrie 2022). Chiar dacă nu implică vreo consecință juridică și este limitată la emisfera occidentală a lumii, compararea oficială a autorităților rusești cu „teroriști” reprezintă o victorie a diplomației ucrainene în războiul informațional împotriva părții ruse.
În consecință, ponderea Rusiei în spațiul post-sovietic este deocamdată în declin. Rezultatele contraofensivei ucrainene împreună cu multiplicarea crimelor de război comise de armata rusă împotriva populației și statului ucrainean se transformă într-un „război de uzură geopolitică” pentru Rusia. Acesta se manifestă prin pierderea relevanței factorului rusesc în zonele sale tradiționale de influență. Mai exact, au loc schimbări la nivelul configurațiilor de securitate din Caucazul de Sud, unde rolul Organizației Tratatului de Securitate Colectivă și garanțiile individuale de securitate ale Rusiei (față de Armenia) își pierd simbolismul politic. În locul acestora, se extind serviciile altor furnizori de influență geopolitică. Astfel, UE urmează să desfășoare o misiune civilă (40 de persoane pe o durată inițială de 2 luni) pentru a facilita eforturile de demarcare și stabilizare a frontierelor Armeniei și Azerbaidjanului. Aceasta va deveni a doua misiune a UE după cea înființată în Georgia (în 2008) pentru a monitoriza situația din jurul teritoriilor georgiene controlate de Rusia - Abhazia și Osetia de Sud. De asemenea, statele din Asia Centrală vociferează nemulțumiri legate de eșecul rusesc de a contribui la dezvoltarea regiunii pe bază de interes și respect mutual.
Înfrângerile din Ucraina îi erodează legitimitatea externă a Rusiei, care pune regimul politic în lumină extrem de negativă. Până acum, Putin își proiecta puterea în interiorul țării prin intermediul capitalului de imagine din exterior - respect bazat pe teama de ordin militar și dependența energetică. În prezent ambele sunt puternic clătinate de evenimentele din Ucraina. De aceea, pentru a nu pierde controlul asupra teritoriilor ucrainene recent anexate și a nu trece printr-o nouă terapie de rușine națională, autoritățile ruse sunt determinate să nimicească unul din motoarele rezilienței statale ucrainene aflate încă în funcțiune – capacitățile energetice.
Calculele rusești, reziliența ucraineană și implicațiile pentru Occident
Decizia Rusiei de a ținti în infrastructura ucraineană reiese din câteva raționamente majore. În primul rând, armata ucraineană avansează în direcția teritoriilor ocupate de partea rusă, iar mobilizarea parțială desfășurată în ultimele trei săptămâni denotă o stare de extenuare militar-morală a Rusiei. Din acest motiv, revenirea la niște arii extinse de atac cu armament rusesc împotriva Ucrainei este menită să încetinească contraofensiva ucraineană. Al doilea considerent ar putea fi pierderea magnetismului generat de anexarea regiunilor ucrainene, condamnat de 143 de state ONU într-o ultimă rezoluția privind integritatea teritorială a Ucrainei (35 state s-au abținut, iar 5, inclusiv Rusia, s-au opus). Aceasta, împreună cu distrugerea podului Kerci, l-a impus pe Putin să alimenteze propaganda și publicul rus, tot mai frustrat și confuz, cu niște perspective minim favorabile Rusiei. Nu în ultimul rând, Rusia are intenția de a exploata vulnerabilitățile ucrainene care s-ar putea acutiza, dacă este distrusă infrastructura care generează electricitate și asigură populația cu apă caldă, agent termic și apă purificată. În acest sens, rachetele rusești sunt țintite pe de-electrificarea Ucrainei, care să paralizeze cât mai puternic economia și să reînnoiască valurile de refugiați.
Reziliența ucraineană se bazează atât pe asistența militară care continuă să vină din partea SUA și UE, cât și pe ajutorul financiar pentru necesitățile bugetare ale țării. Potrivit estimărilor Băncii Mondiale, economia ucraineană riscă să se contracte cu până la 50% în 2022, iar rata sărăciei se va ridica de la 2%, în 2021, până la 50% în 2023 (Reuters, Octombrie 2022). Continuarea războiului sporește dependența țării de finanțarea externă. Kievul solicită de la partenerii internaționali minim $55 miliarde (credite și granturi) pentru a sprijini deficitul bugetar în 2023, dintre care $17 miliarde pentru reconstruirea infrastructurii sociale și a celei critice din sectorul energetic. Calculele realizate până acum arătă că agresiunea rusească a provocat cel puțin $350 miliarde de pierderi, cauzate de distrugerile fizice. De asemenea, au fost înregistrate minim $252 miliarde costuri rezultate din paralizarea economiei în cele aproape 8 luni de război.
Deși SUA este principala țară donator, aceasta dispune de mai multe resurse și mai puține limitări instituționale de a spori asistența pentru Ucraina decât UE. Cea din urmă este afectată de consecințele secundare ale sancțiunilor împotriva Rusiei, are probleme serioase legate de accesul la resurse energetice și adăpostește majoritatea refugiaților ucraineni, de care au grijă statele UE cu sprijinul financiar european. Până la finele lui septembrie, SUA a alocat $8.5 miliarde, iar alte $4.5 miliarde au fost solicitate drept asistență financiară. În același timp, partea europeană a promis €9 miliarde, dintre care a alocat €1 miliard și se planifică să transfere alte €3 miliarde până la finele anului 2022 (FT, septembrie 2022).
Securitizarea infrastructurii critice – soluție primară pentru reziliența de stat
Ca și în cazul Ucrainei, riscul major care parvine din direcția Rusiei până la finele anului și ulterior în 2023 ține de securitatea și viabilitatea infrastructurii critice. Distrugerea gazoductelor Nord Stream 1 și Nord Stream 2 (o linie din două) a ridicat nivelul de alertă în UE și NATO în privința necesității protejării elementelor majore ale infrastructurii critice submarine, care vizează conductele ce livrează resurse energetice (în Marea Nordică – din Norvegia; în Marea Mediterană – din Algeria către Italia), dar și cablurile de internet de care depinde activitatea a circa 94% din mediul de afaceri european și funcționarea serviciilor publice (sistemele digitalizate de aprovizionare cu apă, agricultură etc.).
Securitizarea infrastructurii critice constituie un element esențial al pregătirii civile, care trebuie organizate, verificate și testate în timp pentru a preveni orice acțiuni de sabotaj. În același timp, partenerii occidentali trebuie să livreze sisteme antirachetă pentru a proteja sectorul energetic ucrainean. Germania deja a transmis un sistem IRIS-T, iar Franța va transporta sistemul Crotale în noiembrie 2022.
O anumită umbrelă anti-rachetă putea fi instalată pentru a apăra infrastructura energetică ucraineană câteva luni în urmă, înainte de a ajunge în perioada de iarnă. Cel mai degrabă din cauza unei prioritizări defectuoase, acest lucru pare să fi fost trecut cu vederea, fiind exploatat acum de către Rusia. Ucraina are la dispoziție maxim 2 săptămâni-1 lună pentru a reabilita elementele de infrastructură energetică, nimicite cu rachete și drone lansate de Rusia. Cu ajutorul unor echipe tehnice din statele UE, reparația infrastructurii trebuie finalizată cât mai urgent, după care acestea trebuie echipate cu sisteme anti-rachetă occidentale. În lipsa acestei protecții, Ucraina deja a fost obligată să suspende fluxul de electricitate livrat în UE (ENSTO-E), dar și către Moldova (circa 30% din electricitatea utilizată). Deficitul de energie expune reziliența statală a Ucrainei la provocări majore, care pot afecta potențialul militar și eficiența contraofensivei.
În loc de concluzii...
Capacitatea Ucrainei de a absorbi șocurile provocate de agresiunea rusească și de a se adapta economiei de război depinde de asistența partenerilor occidentali. În acest sens, partenerii occidentali trebuie să ofere ajutor urgent pentru a proteja sectorul energetic ucrainean, înainte de începutul iernii.
Concomitent, UE împreună cu NATO urmează să-și evalueze nivelul de protecție a propriei infrastructuri critice împotriva acțiunilor de sabotaj urmărit de actori statali cu intenții dușmănoase.
În fine, reziliența ucraineană are nevoie de tot sprijinul extern posibil pentru a asigura consolidarea eficienței regimului de sancțiuni, înarmarea continuă, instruirea armatei, protecția infrastructurii critice (energie, transport), îngrijirea refugiaților ucraineni în străinătate și alimentarea surselor bugetare.
Dionis Cenușa, Columnist principal
Dionis Cenușa este politolog, cercetător la Universitatea Justus-Liebig din Giessen, absolvent al studiilor de masterat în Studii Politice Interdisciplinare la Colegiul Europei din Varșovia.
Domenii de cercetare: Politica Europeană de Vecinătate, relațiile UE-Moldova, politica externă a UE și Rusia, migrația și securitatea energetică.
Urmărește-l pe Dionis Cenușa în
Twitter.
IPN publică în rubrica Op-Ed articole de opinie semnate de autori din afara redacţiei. Opiniile exprimate în aceste materiale nu neapărat coincid cu opiniile redacţiei.
Dionis Cenușa
Vezi și:
- Politica externă „multi-vectorială” și integrarea europeană: realitățile din Serbia, Moldova și Georgia. Analiză de Dionis Cenușa
- Aderare europeană diferențiată: decuplarea iminentă a Ucrainei, Moldovei și Georgiei. Analiză de Dionis Cenușa
- Polarizarea (geo)politică din Georgia și Moldova și mizele pentru UE și Rusia. Analiză de Dionis Cenușa
- Predominanța factorului geopolitic în agenda de aderare la UE a Ucrainei, Georgiei și Moldovei. Analiză de Dionis Cenușa
- Noua agendă de apărare a UE și dinamica din Europa de Est. Analiză de Dionis Cenușa
- Prognoze pentru Europa de Est în 2024: Criza de influență a UE și reînnoirea electorală a autocrațiilor. Analiză de Dionis Cenușa
- Factorul ungar-rusesc și dimensiunea ucraineană a lărgirii UE spre Est. Analiză de Dionis Cenușa
- Criza din Orientul Mijlociu și perspectiva europeană pentru Ucraina, Moldova și Georgia. Analiză de Dionis Cenușa
- Soluționarea conflictului transnistrean – trei scenarii pe fundalul intereselor geostrategice ale Moldovei, Ucrainei și Rusiei. Analiză de Dionis Cenușa
- Precedentul Ciprului, „conflictele înghețate” post-sovietice și agenda europeană a Ucrainei, Moldovei și Georgiei. Analiză de Dionis Cenușa
- Efectele protestelor anti-guvernamentale din Georgia și Moldova asupra pozițiilor UE. Analiză de Dionis Cenușa
- Rusia și costurile geopolitice ale războiului: “conflictele înghețate” din Moldova și Azerbaidjan. Analiză de Dionis Cenușa
- Ucraina, Moldova și Georgia în contextul apropierii de UE: 5 principii pentru eficientizarea reformelor. Analiză de Dionis Cenușa
- Apropierea Ucrainei, Moldovei și Georgiei de UE – progres cu mai multe viteze. Analiză de Dionis Cenușa
- Dezinhibarea gândirii strategice a UE sub presiunea revizionismului militarist rusesc: spargerea “tabu-urilor” europene. Analiză de Dionis Cenușa
- Prevenirea amenințărilor de origine rusă în 2023: trei domenii prioritare de reducere a riscurilor pentru Occident. Analiză de Dionis Cenușa
- “Remodelarea” infrastructurii critice regionale sub impactul războiului – cazul Ucrainei, Rusiei și al UE. Analiză de Dionis Cenușă
- Criza energetică din Moldova și sentimentele de “unire” cu România, analiză de Dionis Cenușa
- Infrastructura critică a Ucrainei vs. ponderea energetică a Rusiei: “războiul nervilor”. Analiză de Dionis Cenușa
- Parametrii asistenței occidentale pentru Ucraina și Moldova – o pregătire înainte de „iarna rusească”. Analiză de Dionis Cenușă
- Tacticile rusești împotriva Ucrainei și Moldovei: ramificarea crizelor energetice. Analiză de Dionis Cenușa
- Noile scenarii ale agresiunii rusești în lumina anexării ilegale din sud-estul Ucrainei. Analiză de Dionis Cenușa
- Relațiile moldo-ruse: între proteste antiguvernamentale și șantaj gazier. Analiză de Dionis Cenușa
- Războiul gazier al Rusiei și testul de reziliență pentru UE: 3 intenții rusești și 3 dileme europene. Analiză de Dionis Cenușa
- Dezoligarhizarea Ucrainei, Moldovei și Georgiei – condiția UE pentru avansarea perspectivei europene. Analiză de Dionis Cenușa
- Georgia și Moldova – analiza comparată a rezilienței de stat și a riscurilor de origine rusească. Analiză de Dionis Cenușa
- Sancțiunile UE și arma energetică a Rusiei – solidaritate versus fragmentare. Analiză de Dionis Cenușă
- Moldova și candidatura pentru UE: între risipirea legitimității și necesitatea unui dialog național. Analiză de Dionis Cenușa
- Candidatura de aderare la UE: Diferențe interne și geopolitice dintre Ucraina și Moldova. Analiză de Dionis Cenușa
- Cursa pentru candidatura de aderare la UE: Cele trei scenarii pentru Ucraina, Moldova și Georgia. Analiză de Dionis Cenușa
- Autonomia energetică a UE și „criza” sancțiunilor împotriva Rusiei – între blocaje și alternative noi. Analiză de Dionis Cenușa
- Insecuritatea regională și căutarea rezilienței pentru Moldova – pe bază de asistență de la UE sau NATO? Analiză de Dionis Cenușa
- Noile tendințe în agresiunea împotriva Ucrainei, sancțiunile occidentale și arma energetică rusească. Analiză de Dionis Cenușa
- Dialogul Moldovei și Georgiei cu UE și NATO – în căutare de atenție externă și resurse pentru reziliența de stat. Analiză de Dionis Cenușa
- „Noua” agendă europeană a Moldovei, unirea cu România și separarea de regiunea transnistreană. Analiză de Dionis Cenușa
- Sancționarea Rusiei pentru salvarea Ucrainei și factorul chinez. Analiză de Dionis Cenușa
- Invazia rusă și “rivalitatea” Ucrainei, Moldovei și Georgiei pentru aderarea la UE. Analiză de Dionis Cenușa
- Criza rusească 2.0: Solicitările Ucrainei către Occident vs. noile scenarii ale Moscovei. Analiză de Dionis Cenușa
- Rolul asistenței UE în desprinderea Moldovei de Rusia. Analiză de Dionis Cenușa
- Ucrainizarea securității europene: De ce Rusia acționează acum? Analiză de Dionis Cenușa
- Top șapte prognoze pentru PaE în 2022: Testarea reformelor locale și presiunea competiției geopolitice. Analiză de Dionis Cenușa
- Bilanțul anului 2021: 5 progrese și provocări în PaE – reziliența pro-UE și noile focare de instabilitate regională. Analiză de Dionis Cenușa
- Politica externă post-merkeliană a Germaniei – mai proeuropeană în Europa de Est și mai dură față de Rusia. Analiză de Dionis Cenușa
- Politica externă a Moldovei – între „interconectarea” cu România și „echilibrarea” cu Rusia. Analiză de Dionis Cenușa
- Criza migranților din Belarus, slăbiciunile UE și scenariile regimului lui Lukașenko. Analiză de Dionis Cenușa
- Lecții din Moldova privind securitatea energetică a UE și monopolul rusesc. Analiză de Dionis Cenușa
- Intențiile Rusiei de a contrabalansa influența occidentală în spațiul CSI, analiză de Dionis Cenușa
- Energizarea dialogului UE-Moldova: între entuziasm geopolitic, “moment istoric” și constrângeri locale. Analiză de Dionis Cenușa
- Așteptările UE și realitatea politică din Georgia și Moldova: contradicții și riscuri. Analiză de Dionis Cenușa
- Era post-Merkel și soarta est-europenilor: continuarea integrării europene și restabilirea integrității teritoriale. Analiză de Dionis Cenușa
- Resuscitarea relației Rusia-Moldova și conștientizarea vectorului european moldovenesc. Analiză de Dionis Cenușa
- Soluționarea conflictelor teritoriale în Parteneriatul Estic: În căutarea unei abordări personalizate a UE. Analiză de Dionis Cenușa
- Triunghiul “asociat” Georgia-Moldova-Ucraina: aprofundarea integrării în UE și “scutul” împotriva influenței rusești. Analiză de Dionis Cenușa
- Sancțiunile economice ale UE și vulnerabilitatea Parteneriatului Estic la precedentul creat de Belarus, Analiză de Dionis Cenușa
- Alegerile anticipate din Moldova și puterea geopolitică a diasporei. Analiză de Dionis Cenușa
- Aprofundarea diferențelor în Parteneriatul Estic și apariția “Trio-ului” pan-european. Analiză de Dionis Cenușa
- Oligarhii din Georgia, Moldova și Ucraina: între retragere, regrupare și „reeducare”. Analiză de Dionis Cenușa
- Atitudinea față de UE în Georgia, Moldova și Ucraina – între adorație și moderație, analiză de Dionis Cenușa
- Ajustarea regimului fără vize cu UE pentru est-europeni – de la pandemie spre “pașaport verde”. Analiză de Dionis Cenușa
- „Sputnik V” la frontiera UE și țintele Rusiei în Moldova. Analiză de Dionis Cenușa
- Trăsăturile “diplomației vaccinului” în Moldova: Avantajele României în fața Rusiei. Analiză de Dionis Cenușă
- Calculele UE în Ucraina, Georgia și Moldova – navigând între crize politice, reforme și „umbrele” Rusiei. Analiză de Dionis Cenușă
- Anticiparea reacției Rusiei la viitoarele sancțiuni UE: divizare, dezinformare sau destabilizare? Analiză de Dionis Cenușa
- Relația UE-Rusia în 2021 - între „pragmatism distorsionat” și „politică externă rezistentă”. Analiză de Dionis Cenușa
- Reeuropenizarea politicii externe a Moldovei și poziția UE vizavi de criza politică moldovenească. Analiză de Dionis Cenușa
- Top 8 prognoze pentru statele PaE în 2021 – între “contestare” și “reînnoire”. Analiză de Dionis Cenușă
- Bilanțul anului 2020 pentru statele PaE: 5 oportunități și 5 provocări majore. Analiză de Dionis Cenușă
- UE, “Actul Magnitsky” și țintirea autocraților din vecinătatea estică. Analiză de Dionis Cenușa
- Relația Moldova-Rusia și tranziția post-Dodon: între abordarea “inteligentă” și cea “emoțională”. Analiză de Dionis Cenușă
- Reziliența informațională lângă frontierele estice ale UE. Analiză de Dionis Cenușă
- Vecinătatea estică a UE la o nouă răscruce – între enigme electorale și crize de securitate. Analiză de Dionis Cenușa
- Moldova – alegeri prezidențiale fără „vot geopolitic”? Analiză de Dionis Cenușă
- Optica Rusiei, Chinei și UE vizavi de criza politică din Belarus – între intervenție, susținere și influență, analiză de Dionis Cenușa
- Belarus – o nouă “revoluție de catifea” în Parteneriatul Estic? Analiză de Dionis Cenușa
- „Favoriții” mecanismului de condiționalitate al UE: Georgia, Moldova sau Ucraina? Analiză de Dionis Cenușa
- Efectele acțiunilor UE în Moldova – asistența financiară și contradicțiile opoziției, analiză
- Președinția Germaniei în UE și viitorul Parteneriatului Estic: Ghidul pentru gestionarea unei realități „incomode”, analiză
- Agenda politică a UE și “nisipurile mișcătoare” din Ucraina, Moldova și Georgia. Analiză
- Condiționalitatea UE și combaterea euroscepticismului în Parteneriatul Estic, Op-Ed
- Uniunea Euroasiatică și criza sanitară: integrare lacunară și ambiții geopolitice, Op-Ed
- Solidaritatea NATO și factorul rusesc: Lecția dură a rezilienței de stat. Op-Ed
- China și Rusia - diplomație sanitară și “fragmentarea” Europei, Op-Ed
- Efectele pandemiei - între solidaritatea UE și reziliența vecinilor estici, Op-Ed
- “Guvernele căzătoare” din Moldova și Ucraina: Patru asemănări și două contraste, Op-Ed
- Integrarea europeană în vecinătatea UE: Cu sau fără „de-geopolitizare”? Op-Ed
- Efectele “macronizării” relațiilor UE-Rusia asupra vecinătății estice, Op-Ed
- Vocile „unioniste” din Moldova, migrația și integrarea europeană în Est, Op-Ed
- Imobilizarea oligarhilor în Moldova, Georgia și Ucraina: misiune (im)posibilă? Op-Ed
- Zece prognoze în 2020: Geopolitizarea oligarhiei în Moldova și apropierea UE-Rusia, Op-Ed
- Anul eurooptimismului “scurtat” în Moldova: Top 3 succese și regrese în 2019, Op-Ed
- Dialogul moldo-român: de la “ton calm” la regim de condiționalitate, Op-Ed
- Trauma perspectivei europene, vecinătatea UE și ecourile cazului moldovenesc, Op-Ed
- Dialogul UE-Moldova: Există integrare europeană după guvernul Maiei Sandu? Op-Ed
- Moldova și Serbia între extinderea UE și avansarea euroasiatică, Op-Ed
- Ajutorul macro-financiar al UE pentru Moldova: recompensă obiectivă sau stimulent politic?, OP-ED
- Rusia, UE și refacerea conviețuirii geopolitice pe linia Kiev-Chișinău-Tbilisi, Op-Ed
- Guvernul reformelor din Moldova și “creditul de încredere” al UE, Op-Ed
- Politica externă “echilibrată” a Moldovei, axa Paris-Moscova și dosarul ucrainean, Op-Ed
- Fragilitatea guvernării de la Chișinău și agenda europeană până în 2020, OP-ED
- Deblocarea asistenței europene pentru Moldova: cu sau fără condiționalitate? Op-Ed
- „Primăvara anti-oligarhică” sau iluzii temporare în Moldova, Ucraina și Georgia, Op-Ed
- Cedarea regimului oligarhic, relansarea integrării europene în Moldova și agenda Rusiei, OP-ED
- Criza politică din Moldova: Depășirea complexului geopolitic și înfruntarea „statului capturat”, OP-ED
- Vitezele politice din Moldova, Ucraina și Georgia: în căutarea unui „cerc virtuos”, OP-ED
- Intersecția simbolurilor geopolitice în Moldova: între trecutul sovietic și drepturile minorităților sexuale, OP-ED
- Liberalizarea vizelor în Moldova după 5 ani: slăbiciunile bunei guvernanțe și comparații ucraineano-georgiene, OP-ED
- Moldova post-electorală: între avertismentele Rusiei, absența UE și alegerile anticipate, OP-ED
- Comportamentul (geo)politic al președinților Moldovei, Georgiei și Ucrainei: între percepții și realități fluctuante, OP-ED
- Formarea coaliției post-electorale din Moldova și câștigurile Moscovei, OP-ED
- Puterea diasporei în alegerile din Moldova – între percepții și realități, OP-ED
- Atitudinile cetățenilor din Moldova, Ucraina și Georgia față de UE și paradoxurile sondajelor, OP-ED
- Zece prognoze pentru 2019: Reconfigurarea agendei europene în Moldova și criza statului de drept în UE, OP-ED
- Anul bulversărilor în integrarea europeană a Moldovei: Top 3 progrese și eșecuri în 2018, OP-ED
- Deficiențele condiționalității europene și supraviețuirea clasei politice din Moldova, OP-ED
- Avertizarea cu suspendarea regimului fără vize pentru Moldova și sinergia criticii UE, OP-ED
- Conviețuirea dificilă a societății civile cu regimurile oligarhice din Moldova și Georgia, OP-ED
- Eșecul introducerii integrării europene în Constituția Moldovei: perdanții și câștigătorii, OP-ED
- Viitorul Acordurilor de Asociere în Moldova, Ucraina și Georgia: factorul local, european și cel rusesc, OP-ED
- Oportunitățile opoziției extra-parlamentare, temerile guvernării și poziționarea față de UE, OP-ED
- Radiografia asistenței macro-financiare a UE în Moldova, Ucraina și Georgia: fruntașii și codașii, OP-ED
- Răcirea relațiilor UE-Moldova până la un nou test electoral, OP-ED
- Protestele anti-guvernamentale, stratagemele guvernării și agenda europeană a Moldovei, OP-ED
- Discrepanțele Chișinăului cu UE și intenția de valorificare a factorului rusesc, OP-ED
- Cazul Moldovei – un precedent periculos sau nu pentru relația UE cu Ucraina și Georgia? OP-ED
- Impactul rezoluției PE: de la o criză politică a guvernării la atacarea imaginii UE în Moldova, OP-ED
- Acutizarea dialogului UE-Moldova și calculele guvernării de la Chișinău, OP-ED
- Invalidarea alegerilor din Chișinău, scenariile guvernării și reacția UE, OP-ED
- Președinția României în Consiliul UE și contextul politico-energetic din Moldova, OP-ED
- Protestele sociale pe timp de integrare europeană: De ce cetățenii din Georgia protestează mai des decât cei din Moldova? OP-ED
- Impactul reapropierii dintre UE și Rusia asupra Ucrainei, Georgiei și Moldovei, OP-ED
- Multivectorialismul extern al Președintelui Dodon și incertitudinile geopolitice post-electorale, OP-ED
- Dependența energetică a Moldovei, evitarea transparenței și ignorarea datoriei pentru gazul rusesc, OP-ED
- UE și limitele „condiționalității stricte” față de Moldova, OP-ED
- Rolul și implicațiile (euro)unionismului în scrutinul din Moldova, OP-ED
- Aspirațiile europene ale Georgiei și lecțiile de învățat pentru Moldova, OP-ED
- Regenerarea regimului Putin și implicațiile pentru PaE și Moldova,OP-ED
- Scenariile (geo)politice pentru alegerile parlamentare din Moldova, OP-ED
- Moldova și UE: un dialog încâlcit în probleme vechi și așteptări noi, OP-ED
- Diagnoza oligarhiei din Moldova, Ucraina și Georgia și soluții pentru deoligarhizare, OP-ED
- Asistența UE pentru Moldova, urgentarea reformelor și supraviețuirea guvernării, OP-ED
- Integrarea europeană, importul legislației UE și soluții practice pentru conturarea beneficiilor, OP-ED
- Moldova și poziția de fruntaș al PaE – între reforme forțate și avantajul comparației regionale, OP-ED
- Lupta Moldovei contra dezinformării rusești: lacune și calcule electorale, OP-ED
- Noul mecanism de suspendare a vizelor – un instrument adițional pentru țintirea corupției din Moldova, Ucraina și Georgia, OP-ED
- Curtea Constituțională, integrarea europeană și lupta (geo)politică, OP-ED
- Președinția Bulgariei în UE și efectele asupra Moldovei, OP-ED
- Zece prognoze pentru 2018: Testarea electorală a vectorului european și renașterea forțelor pro-ruse în Moldova, OP-ED
- Natura creșterii percepției pro-europene și tentativa de “constituționalizare” a vectorului european, OP-ED
- Lupta cu propaganda rusă în Moldova, sensibilizarea SUA și contextul european, OP-ED
- Moldova și perspectiva de aderare la UE – lipsă de pregătire politică, instituțională și emoțională pe ambele părți, OP-ED
- Viitorul PaE și Moldova după Declarația de la Bruxelles – între pragmatism și realități locale, OP-ED
- Cu ce merge Parteneriatul Estic și Moldova la summitul de la Bruxelles?OP-ED
- Moderarea euroscepticismului Președintelui Dodon, comerțul Moldova-UE și resuscitarea simpatiilor proeuropene, OP-ED
- Legitimitatea guvernelor din PaE, supraviețuirea vectorului european și Moldova, OP-ED
- Multiplele viteze ale Parteneriatului Estic, societatea civilă și cazul Moldovei, OP-ED
- Rusia, naționalismul din Europa și Moldova, OP-ED
- Integrarea europeană, unionismul pro-european și defectele guvernării de la Chișinău, OP-ED
- Agendă pro-reformă în loc de blocarea asistenței macro-financiare, OP-ED
- Mandatul noului Șef al Delegației UE de la Chișinău și prima provocare majoră, OP-ED
- Misiunea UE în Vecinătatea Estică și Moldova: stimularea dezvoltării sau integrare europeană? OP-ED
- Magnetizarea Parteneriatului Estic, rolul Rusiei și implicațiile pentru Moldova, OP-ED
- Societatea civilă: agenți de influență sau sanitari ai sistemului politic. OP-ED
- Integrarea europeană în Moldova: proiect elitist sau nu? OP-ED
- Moldova la 26 de ani: între sustenabilitate și europenizare , Op-Ed
- Finalul mandatului lui Pirkka Tapiola, președintele pro-rus și oligarhul pro-european, OP-ED
- Miza Chișinăului: Asistența macrofinanciară și recunoașterea din partea UE, OP-ED
- Republica Moldova și “stabilitocrația” din vecinătatea europeană, OP-ED
- Reevaluarea Acordului de Asociere cu UE: soluție sau noi incertitudini? OP-ED
- Reacția UE la introducerea votului mixt: pragmatism sau slăbiciune, OP-ED
- Finanțarea externă a societății civile, presiunile guvernării și eurointegrarea, OP-ED
- Stimularea reformelor în Moldova, Georgia și Ucraina: condiționalități noi vs perspectiva europeană
- Președinția Estoniei în cadrul UE și implicațiile pentru Moldova
- Restabilirea livrărilor de electricitate din regiunea transnistreană și slăbiciunea factorului european, OP-ED
- Comisia de la Veneția, votul mixt și asistența europeană, OP-ED
- Rolul președintelui Dodon pentru Rusia și implicațiile pentru integrarea europeană, OP-ED
- Prioritățile Parteneriatului Estic până în 2020 și cum poate beneficia Moldova, OP-ED
- Valorile europene versus valorile tradiționale și subtextul geopolitic din Moldova, OP-ED
- Agenda europeană, societatea civilă și confruntarea cu guvernarea, OP-ED
- Trei scenarii privind soarta asistenței macro-financiare a UE pentru Moldova, OP-ED
- Stoparea asistenței europene versus votul uninominal în Moldova, OP-ED
- Cum Moldova a devenit “stat capturat”? OP-ED
- Dezastrele naturale din Moldova și oportunitățile relației cu UE, OP-ED
- Moldova după trei ani de regim fără vize cu UE și noile realități europene, OP-ED
- Poate Memorandumul cu Uniunea Euroasiatică diminua agenda europeană a Moldovei? OP-ED
- Îngrijorările ascunse ale UE și adaptabilitatea guvernării, OP-ED
- Moldova forțată să combine CSI și Uniunea Euroasiatică cu integrarea europeană, OP-ED
- Demersul pro-reformă al UE și planurile pro-rusești ale președintelui Dodon, OP-ED
- Viteze multiple în UE și în vecinătatea ei: Unde este Moldova? OP-ED
- Simpatiile pro-europene și rostul opoziției pro-UE, OP-ED
- Președinția versus guvernarea: între conviețuire politică și antagonism geopolitic, OP-ED
- Securitatea europeană și demersul Rusiei pentru o lume post-occidentală, OP-ED
- Acordul de Asociere cu UE și paradoxurile președintelui Dodon
- Dilema UE: să critice guvernarea sau să combată propaganda eurosceptică a președintelui pro-rus? OP-ED
- Dialoguri paralele între UE și Moldova și factorul ruso-euroasiatic, OP-ED
- Implementarea DCFTA în regiunea transnistreană – are loc sau nu? OP-ED
- Populismul și integrarea europeană în Moldova
- Misiune dificilă: aprofundarea europenizării și restabilirea relațiilor cu Rusia
- Parteneriatul Estic devine mai “practic”. Ce câștigă Moldova? OP-ED
- Despre „cererea de aderare” la UE şi temele de acasă ale Moldovei, OP-ED IPN
- Interconectarea energetică cu UE: Reţeta pentru diminuarea dependenţei faţă de regiunea transnistreană şi Rusia
- Tactica europenilor în raport cu Chişinăul: Reforme acum şi aici, Op-Ed
- Georgia, liberalizarea vizelor cu UE şi implicaţiile pentru Moldova
- Chişinăul accelerează reformele pentru a seduce Uniunea Europeană
- Europenii din nou la Chişinău: între dialogul cu guvernarea şi liderii protestelor
- Decodificarea poziţiei UE pe cazul Moldovei: Semnificaţia reală versus erori şi omiteri
- Criza Schengen: Afectează aceasta regimul liberalizat de vize pentru Moldova sau nu?
- Presa occidentală şi cea rusească despre protestele de la Chişinău: între dezinformare şi manipulare
- Reacţiile UE şi SUA la noile proteste anti-guvernamentale de la Chişinău
- Ideea alegerilor anticipate în Moldova: Noii pro-europeni de la Chişinău – „da”, voci de la Bruxelles – „mai bine nu”
- UE sub preşedinţia olandeză şi aluziile la Moldova
- UE în Moldova: o reţetă pentru reanimarea vectorului european în 2016