Nimeni nu s-a așteptat că pandemia va dura atât, rezervele s-au epuizat rapid, iar afacerile care n-au știut să se reorienteze prompt au trebuit să se închidă. Chiar și afacerile care au găsit noi direcții de activitate au trebuit să se despartă cu o parte din angajați. Până în luna iunie, s-au pierdut peste 45 de mii de locuri de muncă. Numărând și jumătățile de normă pierdute de angajați, cifra se ridică la 100 de mii. Aspectele economice ale corona crizei au fost abordate în podcastul „Asta-i situația!”, episodul 1, lansat de echipa sic!, avându-i ca invitați pe Doina Ursachi, co-fondatoarea și directoarea Summit Events Moldova, și Marcel Spatari, director Syndex România, transmite IPN.
Moderatorii primului episod, Andrei Lutenco și Eugen Muravschi, au aflat de la interlocutorii lor că ajutorul statului a fost insuficient, întârziat și, paradoxal, slab accesat de comunitatea de afaceri. În opinia lor, guvernul ar fi putut găsi măsuri alternative, cu aceeași bani, care chiar să vină în ajutorul firmelor și angajaților. Pandemia mai durează, iar Moldova ar trebui să ia exemplu de la UE pentru relansarea economiei.
Doina Ursachi a povestit experiența firmei Summit Events, o afacere ce se ocupă de organizarea evenimentelor, servicii de catering și nu doar. Compania a trebuit să anuleze toate rezervările și să spere că restricțiile vor dura cât mai puțin. Firma a folosit pauza în activitate pentru a-și instrui personalul online, dar asta nu a putut dura mult. „Cel mai complicat moment a fost momentul când s-au terminat banii pe cont (...) Pot să zic că ne-a ajuns pe vreo două luni”, a menționat directoarea. Doina Ursachi și colegii de la Summit Events nu au putut profita de colacul de salvare care a fost redeschiderea teraselor vara pentru celelalte afaceri HoReCa. Una din soluții a fost să dezvolte un serviciu de home catering. Firma a început să ofere și asistență tehnică pentru organizarea evenimentelor online.
Marcel Spatari, autorul studiului „Cine plătește factura pandemiei?”, spune că s-a discutat destul de mult că șomajul tehnic trebuie să fie compensat de către guvern (cum s-a făcut în Europa). Până la urmă, guvernul nu a acceptat să plătească șomajul tehnic, ci doar să ramburseze taxele pentru șomajul tehnic. Dar și această semi-măsură a venit cu întârziere, când multe firme deja și-au concediat lucrătorii sau le-au dat concediu, neeligibil pentru rambursare. A altă măsură a fost subvenționarea dobânzilor pe credite. Problema e că măsura a fost utilizată de un număr mic de întreprinderi – firmele sunt reticente să ia credite când fluxurile financiare sunt instabile. Cât privește rambursarea TVA, firmele trebuiau să accepte un control din partea Fiscului, „iar firmele noastre se tem de control pentru că te trezești cu amendă, probleme”.
Marcel Spatari este de părere că guvernul trebuia să-și asume finanțarea șomajului tehnic pentru a ajuta firmele să-și păstreze angajații. Suma alocată de guvern pentru ajutoarele indirecte ar fi fost suficientă ca să acopere șomajul tehnic pentru o sută de mii de angajați la o cotă de 50% din salariul mediu pe economie. În trimestrul doi, potrivit BNS, s-au pierdut peste 45 de mii de locuri de muncă. Dar estimările Syndex, care iau în calcul și jumătățile de norme pierdute de angajați, ridică cifra la 100 de mii de locuri de muncă. În loc să ajute firmele și angajații direct, cu bani, guvernul a ales să-i ajute prin măsuri indirecte. Într-un final, din 410 milioane de lei alocați pentru ajutor s-au absorbit cam o pătrime.
Directorul Syndex România crede că e devreme să spunem dacă măsurile au fost corecte. Poate economia Republicii Moldova, mică și dinamică, va reuși să-și revină rapid chiar și fără măsurile de genul celor adoptate în occident. Dar pandemia continuă și Marcel Spatari crede că guvernul ar trebui totuși să se inspire totuși de la Uniunea Europeană. UE ca instituție, dar și guvernele statelor-membre, sunt gata să se îndatoreze pentru a relansa economia și să aștepte dividende din eventuala creștere economică. Și Moldova ar putea veni cu un plan strategic de investiții-cheie în infrastructură. Asta va face economia mai atractivă pentru investitori, va crea locuri de muncă, va stimula consumul și, deci, va crea premisele pentru o relansare economică post-criză.
Podcastul integral poate fi ascultat aici. Proiectul este finanțat din sursele grantului oferit de Fundația Soros Moldova din Fondul de Rezervă „Phase II COVID-19 response” pentru susținerea Republicii Moldova în combaterea răspândirii coronavirusului de tip nou.
