Factorul geopolitic nu absentează din evoluțiile post-electorale moldovenești. În timp ce UE monitorizează atent interacțiunile între partidele parlamentare, Rusia folosește pârghiile sale pentru a influența direcția discuțiilor despre formarea guvernării, scrie politologul Dionis Cenușa într-un articol de analiză pentru Agenția IPN.
Avertizarea transmisă de Moscova prin principalul propagandist rus Dmitri Kiseliov a dus la respingerea oricărei coaliții PSRM-PDM, care figura în scenariile probabile ale Socialiștilor, promovate chiar de către președintele Igor Dodon, explică politologul.
El amintește că sub acoperirea deciziei finale a Consiliului Republican din 12 aprilie, PSRM a respins în totalitate coaliția PDM-PSRM, atacată de propaganda rusească. La fel, toate eforturile Socialiștilor au fost orientate pe discuțiile cu ACUM, agreat de Rusia pentru formarea coaliției, cel puțin mai mult decât PDM, opinează Dionis Cenușa.
Potrivit lui, refuzul ACUM de a forma o majoritate cu PSRM creează premisele pentru apariția unui conflict politic, care în cele din urmă poate beneficia Democrații. Politologul argumentează că din nevoia de a distrage publicul de la penetrarea factorului rusesc în propriile decizii, Socialiștii interpretează refuzul ACUM de a forma o coaliție de existența unor „atacuri a structurilor occidentale”.
Dionis Cenușa observă că liderii ACUM leagă relansarea rapidă a asistenței externe pentru Moldova de crearea unui „guvern minoritar”, implementarea pachetului de-oligarhizării și revenirea la sistemul de vot proporțional.
În realitate, scrie politologul, UE nu a condiționat dezghețarea asistenței sale financiare de formatul viitoarei majorități parlamentare sau de neparticiparea Socialiștilor la actul guvernării. Principala solicitare a UE la momentul suspendării asistenței sale a fost asigurarea unor alegeri corecte.
Deși rezultatele alegerilor nu au primit aprecieri de excelență, Bruxelles-ul nu le-a contestat, punctează Dionis Cenușa.
Din contra, partea europeană s-a arătat deschisă să promoveze reformele în continuare, în baza prevederilor Acordului de Asociere. Iar domeniile care potrivit UE necesită reformare cuprind legislația electorală, lupta cu corupția și de-politizarea instituțiilor, reflectate în pachetul deoligarhizării al ACUM, evidențiază politologul.
De la reacția post-electorală prin care a accentuat necesitatea reformelor, UE a intrat în regim silențios. În schimb, Blocul ACUM începe să apeleze la agenda europeană pentru a întări argumentele sale în favoarea constituirii unui „guvern minoritar”, cu ajutorul voturilor PSRM, concluzionează Dionis Cenușa.
