Acum o săptămână, Partidul Democrat din Moldova, în calitate de formațiune responsabilă de actul guvernării, a luat decizia politică de a renunța la serviciul militar obligatoriu, urmând ca locul recruților să fie preluat de militari profesioniști, angajați pe bază de contract. Din documentul pentru presă făcut public, se desprind două motive mari din care se propune reformarea cardinală a Armatei Naționale. Unul ar fi că Armata nu poate oferi tinerilor recruți condiții pentru o pregătire temeinică și un trai decent. Iar al doilea este că fenomenul corupției a pătruns adânc în sistemul de recrutare, provocând probleme mari de ordin moral, social, deontologic etc. Despre aceste și alte motive, precum și despre beneficiile și riscurile acestei inițiative au discutat participanții la dezbaterile publice cu tema: „Armata profesionistă: motive, beneficii, riscuri”, organizate de Agenția de presă IPN și Radio Moldova.
Directorul executiv ADEPT, expertul permanent al proiectului, Igor Boțan, a declarat că implementarea unei astfel de reforme timp de doi ani pare o inițiativă interesantă, dar extrem de dificil de realizat. În opinia sa, ca să poți implementa astfel de decizii în termen de doi ani trebuie să ai la îndemână un șir de lucruri deja elaborate, printre acestea se numără Strategia securității naționale, care este un document amplu, Strategia privind apărarea națională și Doctrina militară. Or, în privința Strategiei securității naționale există probleme între comandantul suprem al armatei, președintele țării, și guvernare, în condițiile în care șeful statului a decis să renunțe la Strategia elaborată sub auspiciile predecesorilor săi și acest lucru pune în gardă, în opinia expertului.
Totodată, anul trecut, Guvernul a adoptat Strategia Apărării Republicii Moldova, document însoțit de un plan de acțiuni care cuprinde o perioadă de aproximativ zece ani, însă în el nu se pomenește despre renunțarea la serviciul militar obligatoriu. Și acest lucru, spune expertul, ridică semne de întrebare. Cât ține de Doctrina militară, care a fost adoptată în 1995, de atunci s-au schimbate multe lucruri. Și unul dintre acestea este decizia Curții Constituționale din 2 mai 2017, care spune că Republica Moldova are un teritoriu ocupat, iar de atunci nu a fost adoptată nicio lege care să țină cont de aceste realități. În aceste condiții, în care lipsesc documentele cheie ajustate la zi, spune Igor Boțan, apar multe întrebări la care nu există răspunsuri. În opinia expertului, mai există o problemă și anume prevederile constituționale care spun foarte clar că apărarea țării este o datorie și o obligație a fiecărui cetățean și aceste prevederi trebuiau luate în considerare. „Deci, sunt o mulțime de lucruri, care nu se leagă între ele. Plus, articolul cu privire la comandatul suprem, care cumva este scos în totalitate din acest proces”, a notat Igor Boțan.
Anatolie Prohnițchi, președinte al Partidului Verde Ecologist, militar de carieră, consideră că inițiativa Partidului Democrat este întârziată, pe jumătate populistă, dar și puțin reală. În opinia sa, în probleme de apărare, persistă mai mult politicul, decât profesionalismul. „Noi nu avem nicio strategie, niciun concept – ce facem, cum luptăm, cu ce luptăm, cu cine?. Și este un anacronism la ziua de astăzi când un băiat de 18 ani este înrolat pentru un an și trebuie să pregătim din el un apărător. Este imposibil, o spun din practică. El abia începe să se deprindă și trebuie să plece. Participă la niște exerciții militare, dar nu se știe cine o să reziste pe câmpul de luptă”, a menționat Anatolie Prohnițchi, care este de carieră militar.
Liderul PVEM a declarat că această inițiativă este pe jumătate și populistă, deoarece spre sfârșitul anului 2018 trebuie să aibă loc alegerile parlamentare. Potrivit lui, inițiativa a fost lansată, dar nu se știe cine va câștiga alegerile și care va fi soarta acestei inițiative. De multe ori se elaborează strategii de un anumit partid, dar nu există o strategie națională, pe care toți să o respecte și să o implementeze. „În ceea ce ține de armata profesionistă, ea demult trebuia creată, pentru că asta ne-o demonstrează și acțiunile din estul Ucrainei, ocupația de către Rusia a peninsulei Crimeea, staționarea armatei ruse de ocupație în Republica Moldova fără niciun motiv”, a opinat Anatolie Prohnițchi.
Victor Gaiciuc, ex-ministru al apărării, a menționat că pentru toată lumea este clar faptul că armata profesionistă implică cheltuieli mai mari decât armata pe bază mixtă sau cu serviciu militar obligatoriu. Pe de o parte, se spune că nu sunt bani suficienți pentru armata existentă, dar, pe de altă parte, se spune că va fi creată o altfel de armată, care este mai scumpă. În opinia sa, ori se trișează, ori cu adevărat se dorește o armată modernă, bine pregătită, optimală numeric, care să facă față cerințelor, ce par a fi actualmente mai îngrijorătoare, în condițiile în care pericolele au crescut. „Aș vrea să știu răspunsuri – cum va fi finanțată reforma? Din ce surse? Bugetul țării își va permite, dacă, de exemplu astăzi este 0,3% (n.r. 0,3% din PIB pentru Armata Națională), la anul să fie majorat până la 0,6%, iar peste un an va fi 1%, așa cum este în toate țările europene”, se întreabă fostul ministru al apărării.
În opinia sa, de asemenea, nu este clar cum se prevede pregătirea rezervei. „Ca militar spun, că atunci când au loc acțiuni de luptă, acestea prevăd pierderi. Îmi dau întrebarea – prin ce o să completăm? Și dacă este vorba despre acțiuni militare, acestea prevăd că armata să se majoreze. Unu – finanțarea, doi – rezerviștii, trei – acea incompatibilitate a legislației, a Constituției și a tuturor legilor, care prevăd acum ca fiecare cetățean să-și apere patria”, a menționat Victor Gaiciuc. Fostul ministru a mai spus că Republica Moldova este un stat neutru și un exemplu foarte bun este Elveția, unde fiecare cetățean este obligat să îndeplinească serviciul militar.
Viorel Cibotaru, ex-ministru al apărării, a spus că este vorba despre un exemplu clasic în care un partid, care are tot dreptul să inițieze proiecte politice, reforme, a anunțat o decizie politică despre care nici nu s-a discutat suficient în societate. De asemenea, în opinia sa, este vorba despre o decizie, în privința căreia nu există niciun studiu de fezabilitate transparent, în urma căruia s-ar putea fi făcute anumite deducții. „Această propunere este una populistă și ea nu va fi implementată, pentru că nu poate fi implementată în modul în care a fost prezentată într-un an electoral, în ajunul campaniei pentru alegeri. A avut exact două ținte – mamele unor ostași care se deranjează cu privire la starea băieților care își satisfac serviciul militar și doi – acei tineri care din varii motive nu vor să servească Armata Națională, vor să se eschiveze și să nu poarte răspundere”, a spus Viorel Cibotaru.
Fostul ministru al apărării a declarat că este esențială pregătirea pre-militară a tinerilor, care ating vârsta de 16 ani. Este la fel, în opinia sa, de esențială, luarea la evidență militară a cetățenilor, trecerea în rezervă. Potrivit ex-ministrului, este vorba despre un proces obiectiv prestabilit, iar încercarea unor protagoniști de a prezenta precum că acestea sunt reminiscențele Uniunii Sovietice, este pur și simplu hazardată, pentru că majoritatea țărilor păstrează conscripția. Totodată, statele care s-au confruntat cu probleme sociale ca cele invocate de PDM, le-au rezolvat pe alte căi. De exemplu, au diversificat modalitățile prin care se face recrutarea.
La dezbateri și-a confirmat participarea și Radu Burduja, secretar general de stat la Ministerul Apărării, însă acesta a comunicat în dimineața zilei de miercuri că nu poate participa pe motiv de boală.
Dezbaterile publice „Armata profesionistă: motive, beneficii, riscuri”, constituie ediția a 88-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, desfășurat cu susținerea Fundației germane Hanns Seidel.
