Arcadie Barbăroșie, director al Institutului de Politici Publice, este de părere că, în primul rând, trebuie de vorbit, în primul rând despre funcțiile președintelui Republicii Moldova și trebuie lăsată la o parte modalitatea de alegere a acestuia. În opinia sa, societatea poate cere ca alegerea președintelui să se facă de către Parlament și anume cu votul majorității simple – 51 de voturi ale deputaților. Însă pot fi gândite și metode mai sofisticate – de exemplu, la alegerea președintelui să fie invitați și președinții de raion, câțiva consilieri din opoziție etc. Opiniile au fost exprimate la dezbaterile publice: „Președinția, președintele și alegerile prezidențiale: procese, tendințe și efecte”, organizate de Agenția de presă IPN.
Directorul IPP a declarat că în 1994, când s-a stabilit că avem o republică semi-prezidențială, cu funcții importante ale președintelui – nu a avut loc o discuție foarte mare în societate și societatea nu a fost consultată. Acea Constituție a fost scrisă, discutată în Parlament, însă ea nu a fost supusă unui referendum, așa cum prevede însăși Constituția. Or, prin intermediul unui referendum trebuia să fie întrebată societatea.
„Și Constituția fost aprobată de Parlamentul respectiv, fără a avea discuții în societate. Eu mă întreb, societatea ar fi aprobat sau nu ar fi aprobat acea Constituție? Eu nu știu răspuns la acea întrebare, pentru că nu a avut loc acel referendum. Și mă mai întreb, Curtea Constituțională ar fi suficient de îndrăzneață să spună că actuala Constituție nu este validă? Sau ar spune că au trecut aproape 30 de ani și acea Constituție, deoarece a funcționat acești 26 de ani, fără să avem mari probleme, ea este validă, însă prin felul în care a funcționat?”, afirmă Arcadie Barbăroșie.
Potrivit lui, în anul 2000, când s-a revenit la reforma instituției prezidențiale și au fost operate modificări legislative, atunci nu a fost întrebată Curtea Constituțională. Or, atunci, în 2000 s-a schimbat modalitatea de alegere a președintelui – de la alegerea directă de către popor, la alegerea în Parlament. Au fost modificate și unele atribuții ale președintelui. Dar, atunci nu a fost consultată Curtea Constituțională, după cum prevedea legea.
„După aceasta sigur că Curtea Constituțională a avut dreptul să modifice în 2016 acea decizie din 2000. Dar mă întreb, de ce a modificat-o în felul ăsta? Ca să nu dea voie unei persoane să candideze la funcția de președinte? Posibil. Eu nu am răspuns la această întrebare. Și doi – de ce a fost parțial modificată? De ce nu a fost modificată totalmente, să revenim la modelul de până la anul 2000?”, susține directorul IPP.
Arcadie Barbăroșie a mai spus că deja de patru ani lucrurile continuă conform aceluiași model și s-a văzut care sunt neajunsurile principale. În opinia sa, trebuie discutate, în primul rând, funcțiile președintelui și să fie lăsată la o parte modalitatea de alegere a președintelui.
Dezbaterile publice „Președinția, președintele și alegerile prezidențiale: procese, tendințe și efecte”, sunt ediția a 152-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, sprijinit de Fundația germană Hanns Seidel.
