 |
Adresa: str. Alexandru Hasdeu 95 A, |
Către:
Parlamentul Republicii Moldova
mun. Chişinău, bd. Ştefan cel Mare şi Sfânt 105, MD-2073
Preşedintele Republicii Moldova
mun. Chişinău, bd. Ştefan cel Mare, nr.154, MD-2073
Guvernul Republicii Moldova
mun. Chişinău, Piaţa Marii Adunări Naţionale, 1, MD-2033
Partidul Liberal Democrat din Moldova
mun. Chişinău, str. Bucureşti 88, MD-2012
Partidul Democrat din Moldova
mun. Chişinău, str. Tighina 32 MD-2001
Partidul Liberal
mun. Chişinău, str. N. Iorga 15, MD-2012
Partidul Comuniştilor din Republica Moldova
mun. Chişinău, str. N. Iorga 11, MD-2012
Deputaţii neafiliaţi: Carpov Eugen, Juravschi Nicolae, Leancă Iurie, Lupu Lidia, Ştirbate Petru
APEL PUBLIC
18.11.2015
În condiţiile actuale de criză fără precedent, cauzată de succedarea a 6 guverne din 2009, de criză continuă în sistemul financiar-bancar, în special, a fraudelor bancare, lipsă de independenţă şi eficienţă a instituţiilor de drept, repercusiuni grave în domeniul economic, oscilaţii valutare, creşterea dramatică a preţurilor la mărfuri şi servicii, iar mai recent prin anunţarea unor noi valuri de scumpiri cauzate de majorarea tarifelor la energia electrică şi gaze, care în final conduc la disperarea populaţiei şi pierderii de către ea şi partenerii de dezvoltare a încrederii şi suportului, inclusiv cel financiar al Republicii Moldova. Anexăm cerinţele înaintate în decursul anului 2015 şi
SOLICITĂM:
1. Transparentizarea maximă a procesului de negocieri în formarea unei noi coaliţii, consultarea opiniei societăţii civile la numirea Prim-Ministrului şi membrilor Guvernului
• Înaintarea la funcţiile principale în stat, precum cea de Prim-Ministru a cel puţin trei candidaturi, în conformitate cu principiile practicilor democratice şi respectării drepturilor omului;
• Învestirea în funcţia de Prim-Ministru a unei persoane cu integritate profesională, cu încredere substanţială în societate, cu competenţe demonstrate în realizarea integrării europene şi a reformelor, mandatul de Prim-Ministru fiind redevabil celor mai înalte standarde de integritate, meritocraţie şi profesionalism, adeziunii practicilor democratice şi respectării drepturilor omului;
• Inadmisibilitatea accederii în funcţiile de demnitate publică a persoanelor compromise pentru neprofesionalism, lipsă de performanţă, cu invocate fapte de corupţie şi conexe, lipsite de integritate, sau persoane puse sub monitorizări şi investigaţii pentru fraudă din partea autorităţilor naţionale şi internaţionale;
• Integritatea şi competenţa miniştrilor să fie confirmate prin verificarea prealabilă a SIS-ului. Inadmisibilitatea numirii unor miniştri neprofesionişti pentru relaţii de rudenie directă, prin afinitate, a relaţiilor sociale sau religioase, foşti sau actuali parteneri de afaceri, etc;
2. Inadmisibilitatea introducerii în acordul viitoarei Alianţe sau Coaliţii al falsului principiu al colegialităţii membrilor, dar substituirea sa cu principiul legalităţii şi supremaţiei legii;
3. Depolitizarea, independenţa şi eficienţa instituţiilor de drept şi agenţiilor la termen scurt –
• Inadmisibilitatea înfăptuirii unei justiţii selective şi aplicarea principiilor legalităţii şi imparţialităţii;
• Inadmisibilitatea partajării instituţiilor statului şi agenţiilor reglementatoare după criterii partiinice şi sfere de interes;
• Neadmiterea comasării Centrului Naţional Anticorupţie şi Comisiei Naţionale de Integritate, ultima cu funcţie pronunţată de control ce necesită a fi independentă, în conformitate cu majoritatea practicilor din lume;
• Implementarea reformelor demarate, în special în domeniul justiţiei şi anticorupţiei, precum reformarea Procuraturii şi CNI, asigurarea continuităţii şi asumarea responsabilităţii pentru finalitatea acestora în concordanţă cu acordurile semnate şi standartele internaţionale în domeniu;
• Armonizarea legislaţiei Republicii Moldova la aquis-ul comunitar în materie de spălare de bani, transparenţă, monitorizare şi raportare financiară, în baza unor indicatori clar definiţi, măsurabili şi verificabili;
4. Desfăşurarea unui concurs transparent, corect şi echitabil întru selectarea candidaţilor la funcţia de guvernator BNM conform unor criterii obiective de evaluare;
5. Libertatea expresiei a denunţătorilor, în special în cazurile fraudelor bancare şi spălării banilor care afectează securitatea statului: neadmiterea hărţuirii lor pe reţele de socializare, în presă, în instanţe de judecată şi acceptarea dreptului la libera expresie, conform art. 10 al CEDO1, care prevede că libertatea expresiei este superioară a obligaţiei de rezervă, discreţiei ţi loialităţii în caz de bună credinţă, interes public, proporţionalitate în privinţa unor abateri, lipsă de integritate, ilegalităţi, care ar trebui să fie denunţate în primul rînd superiorului ierarhic superior al instituţiei în care activează, altor instituţii şi publicului în condiţii excepţionale, cînd alte canale alternative de denunţare realmente nu există;
6. Considerăm cel puţin inadvertentă şi pripită adoptarea unor decizii extrem de importante, precum trecerea CNA din subordinea Guvernului în cea a Parlamentului printr-o procedură urgentă, fără a fi supusă dezbaterii înainte de adoptarea în lectură finală;
7. Identificarea de către partenerii externi şi autorităţile autohtone a unui mecanism clar şi transparent de raportare financiară lunară şi implementarea urgentă de către toate instituţiile publice a banilor publici, indiferent de sursa din care aceştia au provenit: bugetul de stat, credite externe, asistenţă tehnica, granturi şi proiecte.
Cu consideraţie,
Membrii semnatari ai Alianţei Anticorupţie:
Asociaţia Presei Independente;
Centrul Tehnologiilor Informaţionale şi Analitice;
Centrul ”ProMarshall”;
Uniunea Juriştilor din Moldova;
Centrul de Resurse pentru Drepturile Omului;
Общественная Палата АТО Гагаузия «Гагауз Ери»;
Clinica Juridică Universitară Bălţi;
ADR ”Habitat”;
Alianţa Studenţilor din Moldova;
Forţa Tinerilor din Moldova;
Transparency International Moldova
Persoana de contact: Olga Bîtcă, 06 75 906 19, bitcaolga@gmail.com
1http://www.right2info.org/cases/r2i-guja-v.-moldovaThe Grand Chamber of the European Court of Human Rights established that Article 10 was applicable to the present case, over protests by the government that “there had been no interference” with Guja’s right to freedom of expression since he was not the author of the articles (paras. 50-55).
The court pointed out that, while Article 10 does apply to the workplace as Guja alleged, employees also “have a duty of loyalty, reserve and discretion to their employer” (para. 70). Civil servants in particular have a duty of discretion that is generally strong, since they often have access to information which the government, “for various legitimate reasons, may have an interest in keeping confidential or secret” (para. 71). In light of this duty, civil servants should disclose first, if at all, to their “superior or other competent authority or body” (para. 73). Public disclosure is a “last resort” option, only to be used where disclosure to a superior or other competent authority is “clearly impracticable” (para. 73). It is thus relevant whether “other effective means of remedying the wrongdoing which [Guja] intended to uncover” were available to him (para. 73). Given that the Moldovan laws did not contain any provisions “concerning the reporting of irregularities by employees” and that Guja’s superior revealed no intentions to respond to his concerns, the court found that Guja had no effective alternative channels for disclosure (paras. 81-84).
In addition, the Court considered several other factors to decide if the interference was proportionate to the aim pursued. First, the court found that the disclosed information “had a bearing” of weighty issues of public interest, such as “separation of powers, improper conduct by a high-ranking politician and the government’s attitude towards police brutality” (para. 88). Second, there was little dispute that the letters had been genuine, thus the authenticity of the information could not be questioned (paras. 26, 89). Third, although disclosure could have had “strong negative effects on public confidence” in the Prosecutor General’s Office, in that the newspaper article suggested the Office was “subject to undue influence,” the court nevertheless concluded that the public interest in disclosure was “so important” that it outweighed the interest in maintaining public confidence in the office (paras. 90-91). Fourth, Guja acted in good faith (para. 77), and fifth, t the harsh penalty imposed on Guja “not only had negative repercussions on [his] career” but also could have given rise to “a serious chilling effect on other employees from the Prosecutor’s Office” and thus was “difficult to justify” (paras. 95-96).
DISCLAIMER: Autorii comunicatelor – nu agenţia de presă IPN – poartă responsabilitate exclusivă pentru corectitudinea şi esenţa conţinutului comunicatului, prezentat spre publicare şi/sau distribuire.
