Testul de funcționalitate a Procuraturii Generale și a noilor modificări la Codul penal în ceea ce privește trădarea de patrie, va fi legat de instrumentarea cazurilor răsunătoare, inclusiv „cazul Gorgan”. Aceste cazuri trebuie instrumentate de asemenea natură, încât să creeze o situație profilactică. Dacă nu se va vedea că legea se aplică într-o manieră unificată, societatea nu va avea încredere într-o normă nouă adoptată. Declarații în acest sens au fost făcute de expertul proiectului, Andrei Curăraru, la dezbaterea publică „Trădarea de Patrie în legislație și în viață”, organizată de Agenția de presă IPN.
Făcând referire la cazurile lui Igor Gorgan, cercetat penal pentru trădare de Patrie și Iurie Bolboceanu, condamnat anterior pentru trădare de Patrie și reabilitat ulterior, expertul consideră că aici intervine și funcția profilactică a legii penale. În cazul în care ar fi mai multe cazuri definitivate și cu condamnări finale, inclusiv cu sancțiuni care sunt destul de dure pentru legislația penală a Republicii Moldova. Profilactica ar înseamnă că alte persoane care sunt supuse tentativei de a fi atrase în asemenea activități să nu se lase racolate.
Andrei Curăraru, susține că potrivit The Insider, racolarea lui Igor Gorgan, ex-șef al Marelui Stat Major al Armatei Naționale bănuit de „trădare de patrie”, ar fi avut loc în misiunea pe care a avut-o în Bosnia și Herțegovina. În context, expertul crede că în situații de vulnerabilitate sunt mai multe persoane care au acces la secretul de stat, care știu cum se realizează diferite procese din interiorul sistemului de securitate. Astfel, spune el, dacă ar fi mai multe cazuri de condamnări finale și definitive ar exista senzația în cadrul societății că o asemenea activitate va fi pedepsită dur, și atunci, inclusiv persoanele care i-ar fi transmis lui Igor Gorgan din interior informații, nu ar fi riscat să o facă.
Expertul proiectului mai spune că posibilitatea de aplicare a formulei privind trădarea de patrie este un pic mai bună în condițiile noii formule a articolului „trădare de patrie” decât cea precedentă și mai crede că capacitatea de instrumentare a cazurilor trebuie creată, dacă nu există.
Andrei Curăraru este de părere că trebuie puși la masa de discuții inclusiv alți actori implicați, precum Procuratura Generală și SIS-ul ca să analizeze practica și necesitățile în legătură cu implementarea noii norme legislative în viață, în legătură cu capacitatea umană și tehnică de instrumentare a cazurilor. Or, spune el, o normă legislativă care nu are o acoperire tehnică și umană nu se va aplica, iar în societate, care este divizată, nu se va ajunge la consens larg.
Dezbaterea publică la tema „Trădarea de Patrie în legislație și în viață” este ediția a 308-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”. Proiectul este susținut de către Fundația germană „Hanns Seidel”.
