Republica Moldova este un caz unic în cadrul Parteneriatului Estic chiar dacă și în celelalte țări membre oamenii trăiesc în ansamblu problemele caracteristice legate de dezvoltarea economică, asigurarea socială etc. Faptul care îi creează o poziție aparte și unică, este duplicitatea cu privire la viitorul spre care tinde Republica Moldova și societatea moldovenească per ansamblu. Și la nivelul Uniunii Europene va trebui să existe o alegere sau cel puțin să se conducă de înțelegerea faptului că Republica Moldova poate să existe ca un stat suveran sau ca parte a unui stat care deja este membru UE și NATO. De această părere este analistul politic și istoricul Anatol Țăranu, participant la dezbaterile publice „Rezistența la șoc în Parteneriatul Estic – abordarea UE vs. varianta NATO”, organizate de Agenția de presă IPN.
Fostul ambasador al Republicii Moldova în Federația Rusă a declarat că Uniunea Europeană, chiar dacă se eschivează de la abordarea acestei probleme, până la urmă va fi nevoită să ia o poziție clară în ceea ce privește viitorul Republicii Moldova. Și anume din punct de vedere al celor două opțiuni de dezvoltare. Prima este ca stat suveran, independent, cu toate atributele sale pe viitor. Însă, potrivit analistului, experiența ultimilor 30 de ani vorbește că procesul de constituire a acestui stat într-o formulă eficientă va dura decenii.
Cea de-a două opțiune, potrivit istoricului, este că Republica Moldova devine parte a României – se întoarce în spațiul național, etnocultural, tradițional, istoric. „Și acolo procesele economice, sociale, dar și politice, democratice vor avea un parcurs mai rapid. Societatea moldovenească va fi nevoită să se acomodeze acelor reguli, care funcționează într-un stat cu probleme, dar european, unde funcționează legile etc.”, menționează Anatol Țăranu.
În opinia sa, aceasta este dilema în care se află Uniunea Europeană, dar mai devreme sau mai târziu va trebui să abordeze problema din această perspectivă. „Republica Moldova din acest punct de vedere ocupă o poziție categoric aparte. Acest lucru complică și abordările formulate la Bruxelles, la NATO. Totodată, rezistența la șocuri se complică prin această stare unică, în care se găsește Republica Moldova și care este cauzată de această duplicitate a viitorului spre care tinde Republica Moldova și societatea moldovenească per ansamblu”, explică analistul politic.
Anatol Țăranu a menționat că și clasa politică, și autoritățile, care sunt o extensie a clasei politice, trăiesc și ele „blestemul” acestei societății moldovenești, care constă în divizarea categorică și fatală a societății, în două tabere, aproximativ egale, care privesc viitorul țării diametral opus, din punct de vedere geopolitic. O parte a societății este orientată spre modelul de dezvoltare occidental și altă parte își vede viitorul în spațiul estic. „Și din acest punct de vedere, Republica Moldova este condamnată la această dedublare continuă, care afectează eficiența funcționării instituțiilor statale. De la guvernare la guvernare, atunci când se schimbă partidele cu orientări geopolitice diferite, se schimbă radical și abordările politice pe care le promovează instituțiile statului. Până astăzi, practic, nu avem o clasă de funcționari, constituită după criteriul profesionalismului și care nu se schimbă, odată cu schimbarea politicului. Ceea ce se numește funcționărimea profesionistă ea trebuie să rămână intactă. Acest principiu este aplicat în toate statele cu o democrație avansată. În Republica Moldova acest lucru nu există. Atunci când se schimbă conducerea politică la vârf, se produc schimbări inclusiv la nivelul aparatului de funcționari, fapt care în mod fatal afectează eficiența actului de guvernare per ansamblu”, a mai spus Anatol Țăranu.
Dezbaterile „Rezistența la șoc în Parteneriatul Estic – abordarea UE vs. varianta NATO”, sunt ediția a 148-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, sprijinit de Fundația germană Hanns Seidel.
