În timp ce unii experţi consideră că în Moldova se instaurează o frică cvasi-generală a populației, alţii sunt de părere că fiecare îşi poate exprima liber punctul de vedere şi nu se atestă o înrăutățire accentuată a situației. Declarațiile au fost solicitate de către IPN în contextul creşterii, conform sondajelor, a numărului persoanelor care nu se simt liber să spună ceea ce cred despre conducerea ţării.
Presa monopolizată, în special cea electronică, este una din cauzele care determină cetăţenii să nu-şi exprime liber punctele de vedere faţă de conducere, consideră Igor Boţan. „Atunci când are loc monopolizarea, oamenii simt acest lucru. Ei înţeleg că ştirile şi punctele de vedere sunt servite publicului aşa cum le convine şefilor de media-holding” , subliniază analistul politic, potrivit căruia în Moldova sunt două media-holdinguri: unul aparţine liderului PDM, Vlad Plahotniuc, iar pentru cel de-al doilea bazele au fost puse de Igor Dodon.
Analistul politic Corneliu Ciurea nu vede o înrăutățire accentuată a situaţiei. Acesta zice că fiecare îşi poate exprima punctul de vedere. Corneliu Ciurea mai spune că viziunea faţă de situaţia mass-media este legată de „critica opoziției la adresa guvernării” şi oamenii îşi fac o părere care creează impresia că situația se înrăutățește.
La același subiect, politologul Bogdan Ţârdea spune că în Moldova s-a format o „oligarhie sultanistică”. „În perioada 2005-2013, Moldova era o oligarhie competitivă. Din 2013 se formează o oligarhie sultanistică, în care un singur oligarh reușește să-i strivească pe ceilalţi, reuşeşte să monopolizeze instituţiile statului, să monopolizeze cea mai mare parte a instituțiilor mass-media”, susţine Ţârdea. Acesta mai spune că prin fortificarea aparatului represiv, Partidul Democrat reuşeşte să impună o verticală a puterii, de la puterea centrală până la cea locală, şi că în Moldova se instaurează o frică cvasi-generală, atât la nivel de elită politică, cât şi la nivel de populaţie.
Politologul menționează că în urma ultimelor alegeri s-au format doi poli de putere: preşedinţia şi majoritatea parlamentară. Întrucât preşedinţia nu este controlată de executiv, îşi permite „nişte oaze ale unor libertăţi”, spune Bogdan Ţârdea.
Conform Barometrului Opiniei Publice, din octombrie 2016, numărul celor care nu se simt liber deloc sau se simt liber într-o mică măsură să spună ceea ce cred despre conducerea ţării a ajuns la 55%, iar conform sondajului „Anul 2016 în opinia populației din Republica Moldova”, peste 44% au declarat că în anul 2016 cetățenilor le-a fost mai mult frică să-şi exprime opiniile, comparativ cu anul precedent.
Raportul Freedom House pentru 2016 clasifică Republica Moldova ca fiind o ţară parţial liberă, cu trend descendent.
