„Totuși, nivelul intelectual al celor doi este intangibil pentru ONG-uri, iar efortul lor necoordonat, dar oarecum sincronizat, dă naștere unui fenomen pe care l-am putea intitula Guțîrdea. Probabil, va fi interesant să urmărim evoluțiile de mai departe”
---

Rolul nefast al ONG-urilor

Ce bine e că din când în când suntem luați prin surprindere. Mai ales că alegerile prezidențiale insipide ne plictisesc. Cea mai recentă surpriză ne-a fost oferită de doamna Ana Guțu, secretar de stat la Departamentul pentru Relația cu Moldova al României. Dezacordul doamnei Guțu cu afirmațiile activistului civic basarabean Valeriu Pașa de la organizația “WatchDog” (Câine de pază) referitoare la dominația rusească din spațiul informațional al Republicii Moldova a motivat-o pe distinsa doamnă să-și impună propriul punct de vedere pe paginile publicației românești PRESS ONE. Aceasta în pofida faptului că nu-i convine să aibă drept oponent o persoană fără ponderea profesională și intelectuală similară cu a domniei sale. Pentru a echilibra cumva calibrele, doamna secretar de stat a decis să se refere la toate ONG-urile din Republica Moldova, care:

• nu vin cu soluții salvatoare pentru Republica Moldova;
• nu se implică în politică pentru a schimba lucrurile;
• nu se implică în soluționarea problemei identitare, având capacități și capabilități reduse;
• nu se implică în combaterea conceptului de națiune civică;
• primesc finanțări, inclusiv din partea unor instituții europene, dar au stopat pasiunea pentru geopolitică și au făcut mai mult rău.

Trebuie să recunoaștem că doamna secretar de stat are dreptate, deși exagerează pe alocuri. Este adevărat că ONG-urile nu vin cu soluții salvatoare. Dar e dificil de spus dacă e bine sau rău că n-o fac. Vorba e că după alegerile parlamentare din aprilie 2009 elementele active ale societății civile s-au implicat în protestele care a adus la guvernare Alianța pentru Integrare Europeană (AIE), din care a făcuta parte și doamna Ana Guțu. Peste foarte puțin timp, societatea civilă s-a dumerit și a înțeles că la guvernare au parvenit niște șmecheri, care s-au apucat imediat să creeze condiții pentru furtul  miliardului! Având această experiență, poate fi înțeleasă reticența societății civile de a se implica cu soluții salvatoare.

Și în privința implicării ONG-urilor în politică, distinsa doamnă exagerează. Ar putea să-și amintească câți lideri ONG-iști au devenit deputați, miniștri și ambasadori după accederea AIE la guvernare. Mulți dintre ei au fost promovați de Partidul Liberal (PL) din care făcea parte doamna Ana Guțu. Imaginea acestor ONG-iști a fost șifonată rău de tot din cauza hoțiilor comise de liderii formațiunilor componente ale AIE. Dovezi în acest sens găsim chiar în publicațiile distinsei doamne secretar de stat, care vorbește tranșant, de exemplu, despre foștii să colegii din PL și actualii colegi din Partidul Unității Naționale (PUN): „Ghimpu..., care se agață de firele de paie ce-i vin în cale, pentru a ieși din cloaca în care s-a autocatapultat... a venit, cum s-ar zice pe aici, ”cu droaia” la Cotroceni: și ministrul-hoțoman de drumuri și trenuri eurofurate Șalaru, și primarul scâncitor Chirtoacă, și liderul nedecorat de data asta Ghimpu, și niște secretare de pe la partid ca să facă figurație, stil vorbelor lui Banciu, că, mă rog –  ditamai grup de deputați-plagiatori și profitori au fost băgați în seama de președintele Băsescu!” Și asta nu e totul. Dacă navighezi pe blog-ul doamnei Guțu și începi a înțelege moravurile politicienilor moldoveni, atunci chiar că îți vine să iei lumea în cap și să emigrezi. A propos, acesta ar putea fi adevărata cauză a depopulării masive a Republicii Moldova și nu cea pe care o afișează distinsa doamnă în interviul pentru PRESS ONE. 

Inutilitatea ONG-urilor

Așadar, trebuie să constatăm că, cânii de pază din Republica Moldova degeaba sunt finanțați din fonduri europene, dacă nu au capacitatea să se explice de ce fac anumite lucruri și de ce nu fac alte lucruri. De exemplu:

• de ce cânii de pază nu au bătut alarma atunci când distinsa doamnă Ana Guțu a părăsit PL pentru a constitui Partidul Liberal Reformator (PLR), votând instaurarea guvernului Leancă, care a concesionat Aeroportul Internațional Chișinău (AIC) și a privatizat Banca de Economii din Moldova (BEM), prin intermediul căreia s-a furat miliardul?
• de ce cânii de pază nu au reacționat atunci când distinsa doamnă Ana Guțu a creat Partidul Dreapta împreună cu „ministrul hoțoman de drumuri și trenuri eurofurate Șalaru”?
• de ce cânii de pază nu l-au preîntâmpinat pe ex-președintele Românei, Traian Băsescu, că se supune unui mare risc, acceptând să devină președinte de onoare al unei formațiuni, conduse  de hoțomani?

Și întrebarea sacramentală pentru doamna Ana Guțu – de ce domnia sa dorește ca ONG-urile din Republica Moldova să calce iarăși pe greblele călcate de atâtea ori în ultimii zece ani? Doar prin publicațiile de pe blog-ul personal, doamna ne dovedește că spectrul politic moldovenesc e plin de hoțomani pro-ruși, stataliști și, din păcate, pro-români. De ce s-ar angaja ONG-urile în dezbaterea problemelor identitare, dacă problema respectivă și competiția geopolitică este purtată, inclusiv de hoțomani? Dar mai apare o întrebarea pentru câinii de pază – de ce nu încearcă să clarifice un fenomen curios  – în ultima vreme Guvernul Românii promovează în funcția de secretari de stat pentru relația cu Moldova persoane cu nume, precum Alexeev sau Petrova – numele de fată mare a doamnei Guțu. Nu cumva Guvernul României face aluzie la existența națiunii civice? Ar fi o întrebarea absolut nevinovată, dar care ar oferi orizonturi pentru discutarea raportului dintre națiunea civică și cea etnică pe o platformă europeană.  

Sigur, s-ar putea ca doamna Ana Guțu să fi greșit, atunci când și-a etichetat colegii drept hoțomani. Dacă-i așa, ar fi putut să recunoască acest lucru și să le ceară scuze. Dar dacă e predispusă spre comiterea greșelilor, atunci de ce zădărăște cânii de pază? Deși am putea admite că a procedat așa dintr-o slăbiciune pur omenească, pentru a-și etala titlurile în fața publicului românesc, care n-o cunoaște: profesor universitar, lingvist; Cavaler al Ordinului Legiunea de Onoare al Franței; Cavaler al Ordinului Național „Steaua României”; Cavaler al Ordinului Republicii Moldova; medaliată cu aur și membru pe viață al Adunării Parlamentare a Consiliului Europei. Impresionant! S-ar părea că trebuie să ne bucurăm că avem astfel de personalități marcante, dar situația nu e așa de simplă. În interviul pentru PRESS ONE doamna Guțu a recunoscut că nu are suport popular, acumulând la alegerile prezidențiale din 2016 doar 2 450 de voturi! Rezultatul extrem de slab s-ar datora discursului doct al domniei sale – Le Malheur d'avoir trop d'esprit! Dar atunci cum de a reușit să colecteze 15 mii de semnături pentru a fi înregistrată în calitate de candidat la funcția de președinte al Republicii Moldova? Doar nu putem admite că ar fi falsificat semnăturile. Probabil, explicația e că membrii grupului de inițiativă, care au colectat semnăturile pentru înregistrarea prezidențiabilei Anei Guțu nu erau la fel de docți ca și domnia sa.

Concluzii   

ONG-urile din Republica Moldova sunt cu adevărat subdezvoltate, incapabile să se ridice la înălțimea și așteptările politicienilor pentru soluționarea problemelor societății. Cu excepția câtorva organizații, care practică jurnalismul de investigație, celelalte ONG-uri sunt inutile și chiar nocive, dacă nu sunt în stare să scoată la iveală metehne, precum  – traseismul politic, inconsecvența și hoțiile politicienilor, care lansează tot felul de proiecte, făcându-și nume de glorie și sub paravanul acestora jefuiesc nemilos țara și mint cetățenii.

Totuși, ONG-urile au o scuză. Sunt atacate din Dreapta de doamna Ana Guțu, iar din stânga de reprezentantul frontului imperial rusesc, socialistul – Bogdan Țîrdea.  Ambii, atât Guțu, cât și Țîrdea, sunt savanți – doctori în științe. Este adevărat că Țîrdea e mai degrabă oleacă doctor. Totuși, nivelul intelectual al celor doi este intangibil pentru ONG-uri, iar efortul lor necoordonat, dar oarecum sincronizat, dă naștere unui fenomen pe care l-am putea intitula Guțîrdea. Probabil, va fi interesant să urmărim evoluțiile de mai departe.