Uniunea Europeană a acceptat ideea că agricultura din Republica Moldova este puternic afectată de consecințele războiului din Ucraina, iar statul ar putea primi bani din partea partenerilor externi pentru a-i ajuta pe fermieri. O spune liderul agricultorilor protestatari, Alexandru Slusari. Potrivit directorului executiv al Asociației „Forța Fermierilor” agricultorii au cerut Guvernului să le achite compensații din bugetul de stat, iar ulterior să preia banii de la Uniunea Europeană, scenariu respins de autorități, notează IPN.
Alexandru Slusari spune că suma solicitată de ministrul Agriculturii la Bruxelles este de peste un miliard de lei, iar fermierii cer compensații în valoare de 700 de milioane de lei. În acest context, agricultorii au propus ca prin intermediul Comisiei Situații Excepționale compensațiile să fie achitate urgent din Fondul de Rezervă, iar ulterior statul să preia banii promiși de Uniunea Europeană.
„Ministrul Agriculturii a solicitat la Bruxelles cam aceeași sumă despre care noi vorbim de câteva luni. De ce noi am pierdut aceste luni? Noi din august 2022 spunem că mergem spre faliment. Seceta, scumpirile exorbitante la fertilizanți, motorina, piesele de schimb. Băncile se întorc cu spatele. Statul nu ajută cu nimic. Prețurile producției s-au prăbușit la 2 lei la grâu și 4 lei la floarea-soarelui. Încă în august am propus să se adreseze Uniunii Europene după fonduri. Și iată că acum ministrul se duce la Bruxelles cu calculele noastre, doar că situația de atunci s-a agravat dramatic, fermierii mici și mijlocii sunt fără 5 minute în insolvență. Nu au bani să achite salariile și să cumpere motorină pentru recoltarea culturilor de prima grupă. Ministrul ne-a anunțat că Uniunea Europeană, de principiu, a acceptat ideea ca Republica Moldova să fie inclusă în lista țărilor care au suferit cel mai mult de pe urma agresiunii Federației Ruse. Noi le-am spus că atunci când vor veni banii europeni, voi deja nu veți avea cui da”, a spus directorul executiv al Asociației „Forța Fermierilor”, Alexandru Slusari, în cadrul emisiunii „Secretele Puterii” de la JurnalTV.
Scenariul agricultorilor protestatari n-a fost agreat de autorități, iar reprezentanții guvernării le califică protestul din PMAN drept o acțiune politică.
„Poartă această acțiune un caracter politic. Banii pe care-i solicită în calitate de subvenții, sunt destinați agriculturii, în general, nu doar unei părți din acest sector. În PMAN nu sunt agricultori mici și mijlocii, ci sunt din cohorta celor mari. Crescătorii cerealieri sunt cei care angajează cei mai puțini oameni. Este suficient un spațiu, o combină, locuri de muncă nu creează, locurile de muncă care sunt, sunt la negru. Plusvaloarea la creșterea cerealelor este cea mai mică în agricultură. Da, este o ramură strategică, noi o susținem, dar nu în detrimentul celorlalte ramuri” , a spus deputatul PAS, Vitalie Jacot.
Peste 150 de unități de tehnică agricolă staționează în Piața Marii Adunări Naționale. Fermierii din mai multe raioane ale țării solicită Guvernului achitarea compensațiilor în mărime de 3000 de lei per hectar măcar la cerealele de prima grupă, achitarea tuturor datoriilor la subvenții, restricții la importul producției cerealiere și oleaginoase din Ucraina, convingerea Portului Giurgiulești să exporte prioritar producția agricolă din Republica Moldova și modificări la restituirea TVA.
