Alexandru Postica: Problema deportărilor trebuie tratată într-un context mai larg

Problema deportărilor trebuie tratată într-un context mai larg. Cifrele care se cunosc astăzi privind numărul celor persecutați sau exterminați în anii 40 ai secolului trecut nu au fost examinate în modul corespunzător. Susține președintele Asociației Foștilor Deportați și Deținuți Politici din Moldova, Alexandru Postica, în cadrul unei dezbateri publice cu genericul „Deportările staliniste: ecou din trecut, pentru prezent și viitor”, organizată de Agenția de presă IPN.

Alexandru Postica spune că cifrele care se cunosc astăzi privind atrocitățile din anii 40 nu reflectă realitatea acelor vremuri. Referindu-se, de exemplu, la foametea din 1946-1947, el susține că se cunoaște doar despre „250 de mii, orientativ, acei decedați, care au murit pe urma malnutriției, de pe urma bolilor care s-au abătut”, cu toate acestea numărul celor care au avut de suferit a fost mult mai mare.

„Cum rămâne cu acei sute de mii de oameni care au avut sechele toată viața? Noi nu vorbim de acele traume psihologice, care nu se vor recupera și care se transmit din generație în generație. Iată de ce pot fi explicate multe particularități ale populației din Basarabia, deci, din Republica Moldova actuală. Pentru că noi suntem cumva diferiți de restul lumii. De ce? Pentru că s-a represiunile la care a fost supusă s-au răsfrânt, inclusiv, din punct de vedere al traumei transgenerationale acele limitări din perioada 1946-1947. Iarăși, vorbim de sute de mii de oameni care au decedat, dar cum rămâne cu sute de mii de oameni care practic nu au avut ce mânca un an de zile?”, spune Alexandru Postica.

Alexandru Postica susține că nu există date concrete nici cu referire la arestările și cazurile de tortură, care au avut loc în perioada de pregătire a deportărilor. „În perioada de un an de zile până la primul val de deportare, cu siguranță că s-au întocmit anumite liste, listele acestea s-au bazat pe anumite declarații. Cunoaștem că NKVD-ul deja era prezent și prin tortură, prin omucideri, prin limitarea de libertate. Evident că statul actual, cumva, nu are capacitatea să recunoască statutul de victimă al acestora, pentru că ele nu se cunosc, ele real nu erau documentate. Or, dacă noi avem pentru primul val de deportări din 13 iunie, cât de cât o listă, noi nu avem liste ale celor care au fost uciși, ale celor care au fost arestați”, spune Postica.

Președintele Asociației găsește similitudini cu ceea ce se întâmplă acum în războiul purtat de Rusia în Ucraina.

„Întâi de toate să nu uităm că ceea ce am văzut practic în anul 2022 ca urmare a invaziei Rusiei în Ucraina s-a întâmplat de fapt, anterior, și în Republica Moldova. Și am putea să facem anumite paralele și să facem anumite comparații. Aceleași gropi de var care au existat în Bucea și lumea a cunoscut și a văzut acele sute de cadavre care au fost înhumate în păduri, în gropi comune, de fapt au fost și în Republica Moldova în Chișinău în anii 40”, spune Postica.

Președintele Asociației Foștilor Deportați și Deținuți Politici din Moldova, Alexandr Postica susține că doar cei care au fost mai insistenți dintre represați au obținut statutul de victimă, dar statul nu a întreprins foarte puțin.. Excepție au făcut istoricii și unele comisii care au făcut tentative să analizeze cifrele.

Dezbaterea publică cu genericul „Deportările staliniste: ecou din trecut, pentru prezent și viitor”, este organizată de către Agenția de presă IPN, în cadrul proiectului „Impactul trecutului asupra proceselor de consolidare a încrederii și păcii”, susținut de către Fundația germană „Hanns Seidel”.

Vezi și:

Alexandru Postica: Problema deportărilor trebuie tratată într-un context mai larg

Iurie Fală, despre Summitul CPE și oportunități pentru agricultură: Pe piața UE există loc pentru toți producătorii moldoveni

Petro Iațenko: 589 de copii ucraineni, omorâți de la începutul războiului

Recente

Igor Boțan: Rusia înlocuiește forța argumentului cu argumentul forței

Mariana Ianachevici: Strămutarea forțată a copiilor ucraineni reprezintă o formă de genocid

Petro Iațenko: 589 de copii ucraineni, omorâți de la începutul războiului

Igor Boțan: Intrarea sovieticilor în Basarabia a dus la decapitarea elitei

Iulian Ciocan: În romanul „Iar dimineața vor veni rușii” mi-am imaginat cum ar arăta Chișinăul ocupat de tancurile rusești

Anatol Petrencu: Ocupația sovietică din 1940, marcată de multe tragedii

Dubla tragedie a refugiaților din 1940 și 1944. Dezbateri IPN

Expertul Grigore Guzun: „Campania pentru referendum a fost slabă, fără strategie de comunicare”

Daniel Vodă: Poporul Republicii Moldova a demonstrat o lecție extraordinară de democrație pentru Kremlin

Este esențial să reînviem comunicarea cu UTA Găgăuzia, director executiv IPIS

Angela Gramada: Referendumul nu este doar despre politică externă, e și despre modul de dezvoltare pe interior

Igor Boțan: Observatorii internaționali au atestat ingerințe din exterior în procesul electoral din 20 octombrie

Anunțuri

Agenția de presă IPN

Agenția de presă IPN

Comunicate de presă

Un nou pas în reformarea Justiției din Moldova: Parteneriate pentru integritate și transparență

Agenția de presă IPN anunță instituirea Bordului de Supraveghere

Visa lansează al treilea webinar din cadrul "She's Next Women Accelerator" pentru antreprenoarele din Moldova: „Cum îți găsești partenerul reseller ideal în România”

Visa invită femeile de afaceri din Moldova să se înscrie la cel de-al doilea webinar din cadrul programului "She's Next Women Accelerator". Francizarea prin exemplul Tucano: Cum să construiești o afacere globală cu rădăcini locale

Ministerul Culturii salută crearea unui traseu turistic în raionul Anenii Noi şi va pune umărul la dezvoltarea acestuia

Fundația Constantin Mimi în cooperare cu Fundaţia de caritate „Freunde helfen! Konvoi” a importat un nou lot umanitar pentru raionul Anenii Noi

Cuvinte cheie

Alexandru Postica: Problema deportărilor trebuie tratată într-un context mai larg

Recente

Anunțuri

Comunicate de presă

Cuvinte cheie

Raportează greșeală

Raportează Greșeală