Votul alegătorilor aflați în străinătate și componenta geopolitică a alegerilor din 1 noiembrie, reprezintă aspecte importante și interdependente. Această interdependență este firească și logică într-o lume globalizată, când locul aflării persoanei în ziua alegerilor contează mai puțin ca înainte, iar pentru Republica Moldova contează poate mai puțin ca pentru alte state, dacă se ține cont de numărul mare de cetățeni care au luat calea străinătății, de cele mai multe ori, nu din voia lor. Aspectele alegerilor prezidențiale în diaspora și contextul geopolitic au fost discutate de invitații dezbaterilor publice: „Alegerile prezidențiale în diasporă și geopolitica”, organizate de Agenția de presă IPN.
Dionis Cenușa, politolog, cercetător la Universitatea Justus-Liebig din Giessen, Germania, columnist principal al Agenției de presă IPN, susține că Republica Moldova este o țară care exportă emigranți, sau, altfel spus, cetățeni ai Republicii Moldova care caută locuri de muncă și o viață mai bună în străinătate. Politologul menționează că, în conformitate cu legislația electorală în vigoare, alegerile organizate de autoritățile moldovenești pentru persoanele din străinătate sunt legate de votul în străinătate în general, nu se face o referință directă la diasporă, dar se subînțelege că printre cei care vor vota în străinătate se regăsește și categoria de moldoveni care se numește „diaspora”. Nu toți moldovenii care sunt peste hotare sunt „diaspora”. De aceea votul este organizat în străinătate și nu doar pentru diaspora, care, la rândul ei, sigur că poate vota. În opinia lui Dionis Cenușa, votul în străinătate și participarea la alegeri contează, pentru că se atestă o situați unică în Moldova, când o treime din populație se află peste hotare. Din acest raționament, autoritățile trebuie să asigure dreptul constituțional al cetățenilor moldoveni de a participa la alegeri.
Componenta geopolitică în cazul Republici Moldova este evidentă, declară Dionis Cenușa, pentru că țara, la nivel de politică externă și la nivel de orientare a fluxurilor de migrație, este separată în două. O parte din cetățeni au plecat la începutul anilor 1990, cel mai frecvent în Federația Rusă, unii s-au stabilit acolo, au creat familii. O altă parte, începând cu anii 2000, au început a emigra spre vest, în statele Uniunii Europene. „Din aceste considerente, votul geopolitic are o importanță extrem de mare pentru Moldova, și probabil acest vot va determina cine va fi câștigătorul alegerilor”, a adăugat politologul.
Bartłomiej Zdaniuk, ambasadorul Republicii Polone în Republica Moldova, consideră că, dacă o persoană este cetățean al unei țări, nu contează în ce țară se află în ziua votului, are dreptul de vot. În opinia sa, faptul că persoana a plecat din țară, nu înseamnă că a pierdut dreptul la vot. Pe plan internațional asigurarea dreptului la este importantă, deoarece „are de a face cu recunoașterea alegerilor, ca un proces desfășurat cu standardele acceptate de toți”.
Potrivit Ambasadorului, dacă ar avea voie să voteze doar oamenii din țară, diar cei plecați nu, atunci cineva ar putea pune întrebarea privind procesul democratic. „Premisa principală este ca noi toți facem parte ca cetățeni ai unui stat, comunitate și nu contează unde ne aflăm, avem dreptul să participăm la viața acestei comunități”, a spus Bartłomiej Zdaniuk.
Dorina Baltag, cercetătoare în politica externa și diplomația UE la Institutul pentru Diplomație si Guvernanță Internațională de la Londra și fondatoarea comunității moldovenilor „Noroc Olanda” care activează din 2012, a precizat că a ajuns în altă țară, deoarece a avut o sete de cunoștințe și a căutat să călătorească pentru a descoperi cât mai multe locuri și lucruri. Acum este în Olanda, pentru că acolo a găsit un mod de integrare mai potrivit pentru ea. Cercetătoarea crede că dreptul de a vota este al cetățeanului și el decide ce face cu el. Potrivit ei, în Regatul Țărilor de Jos, o misiune diplomatică a Republicii Moldova a apărut abia în 2014, ceea ce înseamnă că, până atunci, un moldovean trebuia să-și găsească unde să meargă să-și execute acest drept. „Asta presupune o călătorie de 100-200 de km. E vorba de dedicarea timpului și resurselor financiare pentru a te deplasa. Este o nuanță bine cunoscută”.
Dorina Baltag, spune că, din 2014moldovenii de acolo își exercită dreptul la vot la misiunea diplomatică a Republicii Moldova de la Haga, dar și până acolo trebuie să călătorești 250 de km. Potrivit ei, comunitatea moldovenilor de acolo este destul de mică, comparativ cu alte țări din Europa, dar este destul de activă, inclusiv se implică pentru a ajuta Ambasada să formeze componența Biroului Electoral. Ea cunoaște că sunt moldoveni care participă la nivel de monitorizare a procesului alegerilor. Dorina Baltag, spune că se discută în societate despre „ce se întâmplă cu acele date care sunt colectate pentru înregistrarea prealabilă la CEC, care se face de câțiva ani și în ce măsură aceste date influențează deschiderea acestor secții de vot în străinătate?”.
Dezbaterile publice: „Alegerile prezidențiale în diasporă și geopolitica”, sunt ediția a 156-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, sprijinit de Fundația germană Hanns Seidel.
