Alegerile prezidențiale care urmează să aibă loc pe 1 noiembrie în Republica Moldova constituie o mare oportunitate, dar în același timp și un mare pericol. O mare oportunitate în sensul în care acest exercițiu democratic poate și trebuie să implice cetățenii în procesul de luare a deciziilor care privesc soarta țării și a fiecărui cetățean în parte. Marele risc vine de la faptul că acest exercițiu democratic presupune mai multe activități, individuale și colective, mai multe comunicare și contacte, cu implicarea iarăși a unui mare de oameni. Iar contactele, neprotejate, dintre oameni sunt, practic, principala sursă de transmitere COVID-19. Cum să folosească societatea moldovenească oportunitatea de a alege, fără a se expune riscurilor, au discutat invitații dezbaterii publice: „Alegerile în pandemie: necesitate, riscuri, scenarii, soluții”, organizate de Agenția de presă IPN.
Igor Boțan, expertul permanent al proiectului, a menționat că atunci când se vorbește de pandemie, se are în vedere o boală infecțioasă răspândită la nivel internațional care a atins anumit proporții. În Republica Moldova acum sunt 19 mii de cazuri active de COVID-19, ceea ce înseamnă că aproximativ 1% din populația Republicii Moldova este contaminată și mulți alții care sunt asimptomatici. Pericolul e unul real, persistent și acest lucru trebuie luat în considerare.
În altă ordine de idei, expertul a relatat că alegerile sunt o procedură de desemnare și alegere a persoanelor în funcții publice. Alegerile în societăți democratice se desfășoară în cadrul sistemelor electorale care cuprind toate aspectele de pregătire și desfășurare a procesului pentru identificarea și alegerea persoanelor în funcții. Potrivit lui Igor Boțan, trebuie de luat în considerare, că dreptul de a alege și de a fi ales este un drept fundamental stabilit în Constituție. Deci, autoritățile statului în orice situație atunci când pregătesc alegerile trebuie să asigure dreptul cetățenilor de a alege și de a fi ales. Pe timp de pandemie acest proces se complică foarte mult. În această situație, pe de o parte, nu există experiență cum să combați eficient efectele pandemiei, iar, pe de altă parte, să asiguri în proporțiile indicate în Constituție dreptul de a alege și de a fi ales.
Expertul permanent al proiectului crede că autoritățile Republicii Moldova, în pofida faptului că în ultima perioadă sunt atestate multe cazuri de infectare cu COVID-19, iar în paralel are loc și campania electorală, sunt obligate să ofere toate posibilitățile pentru a le asigura cetățenilor dreptul la vot.
Pavel Midrigan, jurist, ex-membru al Comisiei Electorale Centrale, consideră că un element al democrației este organizarea și desfășurarea alegerilor nu doar libere și corecte, dar și în termenii stabiliți. De data aceasta, necesitatea de a alege puterea a coincis cu pandemia. De aceea , chiar dacă există anumite riscuri, pentru dezvoltarea democrației, pentru organizarea activităților societății, chiar în asemenea condiții urmează să aibă loc alegeri, desigur, cu un șir de măsuri de precauție. „De aceea alegerile trebuie să aibă loc și să fie libere și corecte”, a conchis Pavel Midrigan.
Experta în probleme de sănătate publică, Ala Tocarciuc, a declarat că în acest an, în mai mult de 50 de țări de pe glob au fost planificate alegeri de diferite nivele. Cam două din trei țări au amânat aceste alegeri. Moldova este printre țările care nu le-a amânat. „Moldova deja știe că desfășoară alegeri, știe câte sectoare electorale trebuie deschise, se cunoaște câți oameni vor activa acolo și se știe cam câți alegători se așteaptă la urnele de vot”.
Reieșind din asta, spune Ala Tocarciuc, pe de o parte, sarcina din punct de vedere politic este organizarea de alegeri corecte, prezență la alegeri, pe de altă parte, trebuie de ținut cont de efectele pandemiei care „o să ne împiedice să avem alegerile așa cum vrem noi”. Potrivit ei, riscurile pentru viața și sănătatea oamenilor vor influența caracterul liber și corect al alegerilor. De aceea, „ar fi bine de revăzut unele momentele tehnice din organizarea alegerilor. De exemplu, unele țări au prelungit timpul de desfășurare a alegerilor, pentru a reuși să voteze toți oamenii. Oamenii în vârstă sunt expuși riscului mai mare, în acest context, de exemplu, pot fi stabilite ore speciale la care ei vor vota. Multe țări oferă măști, mănuși și pixuri sau roagă să vină fiecare alegător cu acestea de acasă. Există și problema celor izolați care nu pot veni la votare, pentru ei trebuie gândite echipe mobile suficiente pentru a acoperi acest segment”, a spus ea.
Dezbaterile publice: „Alegerile în pandemie: necesitate, riscuri, scenarii, soluții”, sunt ediția a 157-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, sprijinit de Fundația germană Hanns Seidel.
