Desfășurarea turului doi al alegerilor locale noi în municipiul bălți nu s-a lăsat fără evenimente neprevăzute. Astfel, cu puțin timp înainte de alegeri, candidatul Partidului Politic Șor, Marina Tauber, care a acumulat și cele mai multe voturi în primul tur, a fost exclusă din cursa electorală. În dimineața zilei alegerilor, Comisia Electorală a decis suspendarea alegerilor pentru două săptămâni. Reprezentanții organizațiilor neguvernamentale care urmăresc alegerile în Republica Moldova, aprobă decizia CEC în situația creată, spunând totodată că există un cadru legal lacunar în ceea ce privește organizarea turului II de scrutin și desfășurarea acestuia. Pe de altă parte, unii analiști politici sunt de părere că în procesul luării deciziei de către CEC și instanțe au existat o mulțime de încălcări. Subiectul a fost dezbătut la dezbaterea publică „Alegerile de la Bălti: între justiție și politică, între legitate și surprize”, organizate de Agenția de presă IPN.
Potrivit lui Igor Boțan, expertul permanent al proiectului, alegerile noi, sunt alegeri de completare a vacanțelor funcțiilor primarilor care apar. În aceste sens, Codul electoral prevede că primăvara și toamna, CEC convoacă alegeri noi. Legislația care reglementează alegerile este Codul electoral, Codul civil, cel administrativ, alte legi conexe. Organul specializat în domeniul electoral este Comisia Electorală Centrală, care organizează întreg procesul electoral și este principala instituție abilitată cu un șir de împuterniciri. Printre acestea este că CEC coordonează în procesul organizării și desfășurării alegerilor cu alte instituții, cum ar fi: Ministerul Afacerilor Interne, ASP, toate instituțiile activitatea și competențele cărora pot fi relevante când apar litigii și e nevoie de a readuce procesul electoral în albia legalității.
Expertul susține că există un capitol aparte în Codul electoral care se referă la modul de soluționare a litigiilor și art.73.5 spune că „programul instituțiilor judecătorești se organizează astfel încât să permită depunerea și examinarea tuturor contestațiilor fără întârziere”, adică în perioada electorală. Mai ales în preajma alegerilor, instituțiile judecătorești pot avea un program special. Potrivit lui, „evenimentele care sunt interpretate de o manieră diferită de partidele politice, opinia publică, se referă la faptul că CEC a examinat contestațiile privind modul în care și-a finanțat campania electorală Marina Tauber, după ce avuse loc primul tur de scrutin și după ce, expirase, de fapt, termenul de 7 zile când concurentul electoral putea fi schimbat. Sau, dacă era retras, putea fi schimbat pentru a avea loc cel de-al doilea tur de scrutin. Asta a fost una din problemele dezbătute pe larg în societate. Există probleme și cu organele care urmează să conlucreze cu Comisia Electorală Centrală, care au reacționat de o manieră tardivă. Toate au creat impresia că e vorba despre implicarea politicului în organizarea și desfășurarea alegerilor locale noi”, a spus Igor Boțan.
Alexandr Berlinschii, secretar al Comisiei Electorale Centrale, a relatat că CEC a fost sesizată la data de 29 și 30 noiembrie de contracandidații înscriși în cursa electorală, cât și de inspectoratul General de Poliție Bălți. „Pe 1 decembrie, CEC a ieșit în ședință publică, a invitat participanții pentru examinarea contestațiilor. La ea au participat reprezentanții Partidului Politic Șor, candidatul independent Nicolai Grigorișin care a depus sesizarea și alții. În cadrul ședinței s-a constatat că Partidul Politic Șor a depășit acel plafon care este permis pentru circumscripția electorală municipală Bălți. Plafonul a fost stabilit la începutul campaniei electorale și toți concurenții electorali au știut de acest plafon”. El spune că la baza hotărârii CEC au fost prezentate dovezi: bonuri, declarații ale reprezentanților agenților economici. „La final, decizia CEC a fost de solicitare instanței de a exclude concurentul electoral pe motivul depășirii plafonului financiar, iar instanța de judecată s-a pronunțat prin excluderea candidatului desemnat de Partidul Politic Șor din cursa electorală. La 5 decembrie, de dimineață, CEC a recepționat decizia Curții de Apel Bălți care este executorie, respectiv, urma ca cele 60 de secții de votare să aplice ștampila „retras” în dreptul candidatului respectiv, însă se intra în altă contradicție, care spune că turul II de scrutin la funcția de primar se desfășoară între doi candidați”.
„Dat fiind faptul că CEC a fixat desfășurarea turului II la 5 decembrie, tot atunci a decis suspendarea turului II, până va fi o decizie irevocabilă a instanței de judecată. Or, dacă Curtea Supremă de Justiție dădea o altă apreciere juridică și concurentul Partidului Politic Șor rămânea în cursă, chiar ieșea o situație fără precedent. Tot la 5 decembrie, CSJ a lăsat în vigoare toate deciziile luate de instanță, respectiv, decizia de excludere din cursa electorală a devenit irevocabilă. La 6 decembrie, CEC a fixat data turului II peste două săptămâni cu următorul candidat înscris în cursa electorală. Au urmat cele două declarații făcute de următorii candidați, Boris Marcoci și Alexandr Nesterovschi, care au depus actele privind refuzul acestora de a participa în turul II. Consiliul electoral al circumscripției electorale Bălți a aprobat textul buletinului de vot, respectiv, în cadrul turului II se vor întâlni Nicolai Grigorișin și Nicolai Chirinciuc, următorii doi candidați care au acumulat cele mai multe voturi, având în vedere cererea de retragere a altor doi candidați, a spus Alexandr Berlinschii, secretar al CEC.
CEC (Consiliul electoral al circumscripției electorale Bălți) a aprobat textul buletinului de vot, respectiv, în cadrul turului II se vor întâlni Nicolai Grigorișin și Nicolai Chirinciuc, următorii doi candidați care au acumulat cele mai multe voturi, având în vedere în calcul cererea de retragere a altor doi candidați.
Nicolae Panfil, șef al Misiunii de observare a alegerilor, Asociația Promo-LEX, a declarat că, în opiniile pe care le-a exprimat anterior, Asociația s-a condus de cadrul legal. „Cu regret, acum este un cadru legal lacunar în ceea ce privește organizarea turului II de scrutin și desfășurarea acestuia, or, așa cum s-a văzut, sunt posibile diferite interpretări ale modului în care ar urma să fie desfășurat acest tur de scrutin. Promo-LEX, pe 5 decembrie, și-a exprimat dezacordul față de modalitatea aleasă de CEC, or, în opinia Asociației, există alte articole din Codul Electoral care puteau fi aplicate pentru a soluționa această dilemă. De exemplu, articolul care spune că „în cazul turului II de scrutin, un candidat se retrage, urma să fie aplicată ștampila „retras”, sau dacă i-ar fi fost anulată înregistrarea. Această soluție era mai fezabilă, pentru că decizia finală despre scrutin, dacă pot sau nu confirmate alegerile, urma să fie luată de instanța de judecată. Or, în dimineața zilei de 5 decembrie a existat o hotărâre definitivă și executorie a instanței de apel de la Bălți, care urma a fi executată, respectiv, în dreptul concurentului electoral se aplica ștampila „retras”, întrucât buletinele deja erau tipărite”. Potrivit lui Nicolae Panfil, cetățenii trebuiau să voteze și urma ca, la etapa de confirmare a alegerilor și validare a rezultatelor, instanța să se pronunțe dacă încălcările identificate pe parcursul campaniei au fost în stare să afecteze rezultatele alegerilor.
Din punctul său de vedere, acest lucru putea fi examinat la acea etapă așa ca CEC să nu-și atragă asupra sa în mod nenecesar o doză în plus de criticism și aprecieri care nu fac bine instituției, având în vedere afectarea imaginii instituției anterior. În partea care ține de faptul dacă au fost sau nu încălcări în procesul de a exclude un concurent din cursa electorală, Promo-LEX monitorizează finanțarea partidelor din 2013 și înțelege destul de bine cum se realizează acest lucru. Nicolae Panfil a salutat abordarea proactivă de care a dat dovadă CEC în perioada recentă, în componența nouă. El crede că asemenea lucruri trebuie apreciate și încurajate pe viitor. Ca misiune de monitorizare, PromoLRX, nu vede o problemă în decizia CEC atât timp cât la bază au stat probe și concurentul electoral a fost exclus în baza depășirii plafonului și conturilor nedeclarate, fapt confirmat de toate instanțele.
Analistul politic, Cornel Ciurea, menționează că poate accepta constatarea, precum că există articolul 75 din Codul Electoral care permite scoaterea din cursă a candidatului pentru încălcări legate de finanțarea campaniei. Totuși, nu poate accepta multe constatări de fond făcute în cadrul dezbaterii, precum cea că „toate instanțele au susținut decizia CEC-ului”, prin urmare scoaterea din cursă nu mai poate fi combătută. Acesta atrage atenția că a existat conferința avocaților Marinei Tauber care au dat în vileag o serie de nereguli din punctul lor de vedere, legate de neprezentarea actelor și alte nereguli, pe care au de gând să le conteste în alte instanțe.
În opinia sa, faptul că o parte din persoane care vorbește despre scoaterea din cursă a Marinei Tauber se află pe de o parte a baricadei, spunând că decizia instanțelor este corectă, nu înseamnă că nu va exista un recurs și nu va fi combătută această decizie, cu atât mai mult cu cât în țară se atestă o justiție nereformată și instituțiile statului la fel sunt suspectate de control politic, astfel că toate aceste instituții iau decizii în favoarea unor candidați ai puterii sau împotriva unor candidați care sunt în opoziție. Cât privește partea juridică, Corneliu Ciurea spune că există mari suspiciuni cu privire la obiectivitatea CEC, a instanțelor și a instituțiilor care au supravegheat acest proces, cum ar fi Promo-LEX, care, potrivit lui, are o opinie controversată, pe de o parte critică, dar pe de altă parte susține, având în vedere că în componența CEC există un fost membri al acestei instituții.
Mihai Mogîldea, lider de echipă, Programul Europenizare, Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), nu are niciun dubiu cu privire la integritatea membrilor Comisiei Electorale Centrale care au adoptat hotărârea privind anularea înregistrării concurentului electoral, Marina Tauber, și a altor hotărâri care țin de alegerile din Bălți. De data aceasta, spune el, există certitudinea că imixtiunea politicului în activitatea membrilor CEC nu s-a produs. Acesta a constatat că, spre deosebire de alte cazuri similare din 2018, când au fost anulate rezultatele unui scrutin, despre care s-a făcut referință în spațiul public, acum în Codul electoral există prevederi foarte clare care menționează că în cazul în care se încalcă anumite aspecte ce țin de declararea cheltuielilor, depășirea plafonului electoral în campania electorală, concurentul electoral riscă să fie exclus din cursa electorală, fapt cunoscut de concurentul Partidului Politic Șor. Sub acest aspect, cadrul legal oferă predictibilitate.
El mai spune că sunt anumite prevederi ale cadrului legal care totuși pe o anumită dimensiune nu oferă previzibilitate în totalitate vis-a-vis de prevederile care ar permite suspendarea turului II de scrutin. Nu există asemenea prevederi în Codul electoral. În acest context, CEC s-a pomenit într-o situație complicată pentru că există un vid în legislație cu privire la acest aspect. Mihai Mogîldea consideră că lecția pe care ar trebui luată din respectiva situație este că este nevoie de reforma Codului electoral, inclusiv prin includerea unor prevederi legate de aceste aspecte, dar, în același timp crede că Comisia Electorală Centrală în situația respectivă a procedat corect, că a utilizat o metodă plauzibilă pentru a stabili anumiți termeni de organizare a turului II de scrutin și pentru a anticipa eventuale probleme în cazul în care CSJ nu ar fi păstrat în vigoare decizia Curții de Apel Bălți.
Dezbaterea „Alegerile de la Bălti: între justiție și politică, între legitate și surprize” este cea de-a 217-a ediție din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, proiect realizat de Agenția IPN cu sprijinul Fundației germane Hanns Seidel.
