Scrutinul din 11 iulie a fost marcat de multiple cazuri de utilizare abuzivă a resurselor administrative de către concurenții electorali, astfel fiind afectată egalitatea șanselor în alegeri. Asociația Promo-LEX a constatat cel puțin 291 de astfel de cazuri. Majoritatea se referă la implicarea funcționarilor electorali în campania electorală în timpul programului de lucru și asumarea meritelor pentru lucrări sau servicii executate, respectiv, prestate din banii publici. Declarația a fost făcută de Nicolae Panfil, director de program la Asociația Promo-LEX, în cadrul unei conferințe de presă la IPN.
Nicolae Panfil notează că nu există o definiție clară a „resurselor administrative”. Or, aceste fenomene se referă nu doar la bunurile materiale, așa cum prevede cadrul legal al Republicii Moldova, dar și la bunurile imateriale (imagine, nume). Nu există o sancțiune prevăzută în cadrul legal pentru utilizarea acestor resurse administrative. Promo-LEX spune că Parlamentul trebuie să revină la proiectul de lege 263, din 12 iunie 2020, care a fost votat doar în prima lectură, care propune soluții pentru problema menționată.
Raportarea cheltuielilor concurenților electorali la CEC este un alt aspect problematic observat de Promo-LEX. Concurenții electorali au raportat lacunar toate cheltuielile. Cel puțin 11 milioane de lei nu au fost raportași de concurenții electorali. Și aici ar trebui îmbunătățită practica de monitorizare a declarării cheltuielilor în campanie. S-a constatat și dinamica crescândă în campanie a discursului de ură. Cel puțin 132 de cazuri constatat. Nicolae Panfil precizează că e nevoie de revenit la proiecte de lege pentru soluționarea acestor probleme.
Promo-LEX a observat în ziua alegerilor mai multe nereguli, cum ar fi: tentative de recompense bănești oferite alegătorilor, încălcarea secretului votului, agitație electorală sau PR negru în incinta secțiilor de votare, deficiențe în listele electorale și funcționarea defectuoasă a SIAS Alegeri, transportarea organizată a alegătorilor la secțiile de votare.
Nadine Gogu, directoarea executivă a Centrului pentru Jurnalism Independent, a remarcat că mass-media, cu unele excepții, a avut un comportament părtinitor în campania electorală. A reflectat dezechilibrat concurenții electorali și nu a asigurat informarea completă a publicului despre procesul electoral și modalitatea de exercitare a dreptului la vot. Din 10 posturi monitorizate de CJI, s-a atestat o reflectare disproporționată a concurenților electorali, în special între Blocul electoral al Comuniștilor și Socialiștilor și ceilalți concurenți electorali. BeCS a fost cel mai vizibil concurent. A fost promovat masiv de NTV Moldova și Primul în Moldova și, în același timp, a fost favorizat prin timpul alocat intervențiilor de Moldova 1, Prime TVC și Publika TV. Alte trei posturi au avut o politică editorială dezechilibrată în favoarea Partidului Politic Șor. Este vorba despre TV 6, RTR Moldova și Prime TV, care au alocat spațiu mai mare exponenților acestui partid. Alte trei posturi: Pro TV, Jurnal TV și TV 8 au reflectat relativ echidistant campania, cu excepția ultimei săptămâni, când au defavorizat BeCS. În online caracterul dezechilibrat și părtinitor de reflectare a campaniei electorale a fost și mai pronunțat. În monitorizarea a zece portaluri online s-a constatat că BeCS a fost concurentul electoral cel mai des plasat în context pozitiv, iar PAS cel mai des în context negativ.
Consiliul Audiovizualului nu și-a executat responsabilitățile de supraveghere și control cu bună credință și nu a luat decizii prompte pentru a asigura reflectarea echidistantă a candidaților de toți furnizorii serviciilor media audio-vizuale. CJI consideră lipsa de promptitudine și eficiență a acestei instituții nu a contribuit la asigurare unor alegeri libere și corecte.
Secretarul Coaliției Civice pentru Alegeri Libere și Corecte, Elena Prohnițchi, director adjunct ADEPT, a adăugat că numărul secțiilor de votare accesibile pentru persoanele cu dizabilități a fost sub 1% în respectivele alegeri. Doar doi concurenți electorali au publicat platformele electorale în sistemul Braille, față de doar unul la scrutinul precedent, e un rezultat bun dar minor.
