Situația actuală, sub toate aspectele ei – social, economic, politic, sanitar etc., este percepută ca fiind una complicată, poate mai complicată decât în alte perioade de existență a statului Republica Moldova. Se vehiculează că una din soluțiile care ar putea contribui la redresarea acesteia pot fi alegerile parlamentare anticipate. Pe cât de justificat este acest punct de vedere, pe cât de necesare și posibile sunt anticipatele, dar și care sunt interesele celor care împărtășesc sau resping ideea alegerilor anticipate, au discutat experții invitați la dezbaterea publică: „Alegeri parlamentare anticipate: necesități , posibilități, interese”, organizate de Agenția de presă IPN.
Igor Boțan, expertul permanent al proiectului, a declarat că alegerile parlamentare anticipate sunt alegeri care se convocă după întreruperea mandatului Parlamentului care activează. „Mandatul oricărui Parlament ales este de 4 ani de zile. Dacă acesta se întrerupe înainte de vreme, atunci alegerile parlamentare anticipate se convoacă pentru a asigura continuitatea puterii legislative în stat. Alegerile parlamentare ordinare se organizează cu o periodicitate de patru ani, iar cele anticipate - la întreruperea mandatului, pentru că fie că Parlamentul nu poate alege și învesti prim-ministrul, fie că Parlamentul este incapabil să adopte acte normative”. Igor Boțan crede că, în situația în care s-a pomenit Republica Moldova, acum, după demisia Guvernului Chicu, va fi nevoie și de o a treia soluție - autodizolvarea Parlamentului, care are loc atunci când deputații ajung la concluzia că Parlamentul nu mai are legitimitate. „Această întrerupere de mandat a Parlamentului prin autodizolvare, a fost dezbătută de Cartea Constituțională, care nu a spus că Parlamentul nu se poate dizolva, ci că se poate autodizolva, dar argumentele CC au fost că e nevoie de o procedură, epuizarea listei de candidați supleanți, organizarea alegerilor parțiale etc. Însă toate acestea sunt inoportune în situația în care toți recunosc că Parlamentul nu e legitim”, a spus expertul.
Potrivit lui Igor Boțan, un Parlament legal înseamnă „în conformitate cu legea”. „Parlamentul este legal, pentru că este ales în urma alegerilor, dar legitimitatea intervine atunci când poporul suveran consideră că acest Parlament, care este legal, nu-l mai reprezintă. Astfel, are loc o ruptură între partea legală și cea de suport a poporului”. El a dat exemplul Belarusului în acest sens, unde autoritățile spun că alegerile au avut loc legal, însă acestea au avut loc pe fonul protestelor continue la care oamenii care spun că alegerile au fost trucate. „Aici, alături de un președinte „legal” există și un președinte „legitim” al Republicii Belarus, Svetlana Tihanovskaia, care este și recunoscută de partenerii internaționali.
Analistul politic Cornel Ciurea susține că toată lumea vorbește despre necesitatea alegerilor parlamentare anticipate, sub pretextul că Parlamentul este unul nelegitim. Însă, el nu crede că nelegitimitatea unui Parlament ar putea antrena anumite consecințe politice majore, precum alegeri parlamentare anticipate. „Faptul că actorii politici sunt de acord cu nelegitimitatea Parlamentului, nu înseamnă că alegerile se vor produce în mod automat, pentru că diavolul se ascunde în detalii și drumul spre aceste alegeri anticipate este extrem de anevoios. Faptul că politicienii declară că vor alegeri anticipate, nu înseamnă că ei cu adevărat le doresc. Trebuie făcută o distincție clară între realități și aparențe și discursurile pe care le promovează politicienii și nu doar, în spațiul public”, a spus el.
Cornel Ciurea crede că demisia Guvernului Chicu este cu adevărat o oportunitate de a demara procesul spre alegeri anticipate, dar drumul este „minat”. „Autodizolvarea Parlamentului nu prea era luată în calcul. Asta pare să fie cea mai simplă soluție dar care nu e prevăzută de Constituție. În rest, toate celelalte căi pot duce spre un impas politic sau spre o situație în care, în loc de alegeri anticipate și un nou Parlament, pur și simplu, va fi un nou Guvern cu un candidat surpriză”. În opinia sa, trebuie făcută o distincție clară între dorința afișată de a avea alegeri anticipate și procesul politic, care, în final poate conduce într-o direcție cu totul diferită.
În momentul în care nu se intenționează organizarea alegerilor parlamentare anticipate, de ce Guvernul Chicu și-ar da demisia? se întreabă juristul Ștefan Gligor. El spune că există două hotărâri ale Curții Constituționale, din 2015 și din august 2020. „Prima spune că, în cazul în care pe parcursul a trei luni de zile, nu este posibilă învestirea unui Guvern, aceasta este precondiția pentru dizolvarea obligatorie a Parlamentului. În 2020 s-a dat o hotărâre prin care se repetă unele poziții din decizia din 2015, se adaugă anumite elemente noi și în final se concluzionează că: în cazul în care Parlamentul dorește să învestească un nou Guvern e nevoie de constituirea unei majorități parlamentare absolute”. În opinia juristului, asta înseamnă că PSRM, împreună cu Partidul Șor și deputații neafiliați, vor trebui să semneze și să declare public faptul că formează o majoritate parlamentară. „Doar atunci, conform deciziei CC din 2015 și 2020, vor fi îndeplinite precondițiile pentru înaintarea unei candidaturi la funcția de premier către Maia Sandu ca președinte ales. Maia Sandu va respinge orice candidatură care va fi înaintată de o majoritate parlamentară atât de toxică”, consideră el.
Potrivit lui Ștefan Gligor, consecințele juridice în cazul respingerii unei astfel de candidaturi, pentru Maia Sandu, sunt zero. „Atunci ei vor încerca să meargă la CC să invoce blocajul instituțional și să ceară clarificarea procedurii, dar nu cred că vor reuși și Curtea va spune că a spus deja destul de clar. În final se va ajunge la termenul de trei luni de zile în care nu s-a reușit învestirea unui Guvern, ceea ce este o condiție de dizolvare a Parlamentului”, a spus Ștefan Gligor.
Dezbaterea publică „Alegeri parlamentare anticipate: necesități, posibilități, interese”, este ediția a 165-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, sprijinit de Fundația germană Hanns Seidel.
