Situația pandemică ar putea fi depășită prin multiplicarea modelelor pozitive de comportament. Astfel, „negaționiștii de COVID” ar putea fi convertiți în parteneri. De această părere este Ala Tocarciuc, expertă în probleme de sănătate publică. „Acolo unde este frică și panică, avem nevoie de psihologi, unde avem partizanat în comunicare, la lideri, avem nevoie să-i unim. Mi-aș dori să văd toți liderii ai celor mai mari partide din Moldova, care sunt lideri de opinie, inclusiv, președintele, miniștrii în fața camerelor cu măști, să ne spună: „Da, trebuie să ne protejăm pentru că altfel nu putem începe școala, ridica economia”, a spus experta. Declarațiile au fost făcute la dezbaterile publice „Cine și de ce nu se teme de COVID-19?”, organizate de Agenția de presă IPN.

Potrivit, ei Organizația Mondială a Sănătății a observat, încă acum o lună, faptul că devierile de comportament contribuie la răspândirea pandemiei COVID-19 și că infodemia de fake news are drept rezultat devierea de la comportament. „OMS a creat un grup de lucru care are scopul să studieze aceste devieri prin prisma vârstei, statutului social, arealului geografic și alte filtre, ca să înțelegem care ar fi soluțiile. În foarte multe țări se desfășoară acum un sondaj special dedicat COVID-lui. Printr-un chestionar elaborat de OMS, se evaluează devierile de comportament printre populație în contextul pandemiei”, a spus experta.

Ala Tocarciuc a remarcat că în alte țări deja sunt unii indici care arată că un număr foarte mare de oameni cunosc tot ce ține de COVID. „Pe partea de cunoștințe teoretice, oamenii cunosc. Pe partea de respectare a normelor sau de comportament, mai puțini respectă. Deci, devierea este pe partea de comportament, nu pe partea de cunoaștere, ceea ce însemnă că fiecare dintre noi ar putea să influențeze pe cei care sunt în jurul nostru, prin modele de comportament”, a menționat aceasta.

Potrivit ei, unii oameni ar putea să-i influențeze pe alții, spre exemplu, explicându-le impactul asupra părinților sau a buneilor. „Asumă-ți responsabilitatea față de părinți sau bunei, că ei sunt grupul de risc și, respectiv, asta deja îți dă un credit moral că tu răspunzi nu doar de tine, dar și de cineva din jurul tău. O altă idee ar fi „roata pozitivității”, ONG-urile ar putea să meargă prin oraș și oamenilor care poartă mască să le facă cadou încă una, gratuit, să-i stimuleze la un comportament corect. Tot acest proces să fie filmat și ulterior arătat tuturor”, spune Ala Tocarciuc.

Experta e de părere că medicii ar trebui ajutați să facă față situației, de către oamenii din toate raioanele țării, care au fost bolnavi și care s-ar putea mobiliza și crea o asociație de pacienți post-COVID. „Ei sunt niște ambasadori foarte credibili referitor la existența COVID și ei pot să ne vorbească despre propriile experiențe, care sunt întotdeauna mai credibile decât articole științifice, studii sau cercetări”, crede aceasta.

Ala Tocarciuc a remarcat aportul liderilor comunitari, religioși, politici la formarea categoriei „negaționiștilor de COVID-19”. „Eu i-aș numi în Moldova „partizani” pentru că foarte mulți din acești lideri cu adevărat au făcut partizanat. Într-o zi au spus ca virusul există și în altă zi l-au negat. Oamenii, majoritatea care nu sunt în stare să-și formeze propria opinie, dar ascultă de lideri, ei undeva devin complici la acest partizanat și nu tot timpul reușesc să deosebească unde este adevărul și unde este partizanat”, afirmă aceasta.

În opinia sa, la formarea acestei categorii de persoane a contribuit și dezinformarea, falsurile, negarea științei. „Toate aceste trei componente, începând cu negarea științei și terminând cu dezinformarea intenționată, foarte bine structurată cu niște date care erau manipulate într-un mod creativ, au determinat ca numărul negaționiștilor să crească în anumite perioade”, a remarcat experta.

Și ultimul component în formarea categoriei respective, potrivit ei, ar fi inechitatea socială. „Dacă ne uităm la un simplu angajat, care este obligat în fiecare dimineață să meargă la serviciu, într-un troleibuz plin de oameni, el este impus de circumstanțe și de situația lui de viață să nege existența acestui virus, pentru că el nu se poate tot timpul proteja. El înțelege că oricum trebuie să meargă la serviciu ca să-și întrețină familia, el nu tot timpul are o mască, deci el se simte discriminat și în felul acesta negarea este ca un fel de instrument de protejare”, crede Ala Tocarciuc.

„Dacă privim situația din toate aspectele și le identificăm foarte bine în țara noastră, o să înțelegem cum să lucrăm cu acești oameni și cum să-i transformăm din negaționiști în cei care acceptă. Cred că asta e foarte important, în diferite țări negaționiștii au fost formați de diferite elemente din acest ecosistem, noi le-am avut pe toate”, a concluzionat experta.

Dezbaterile „Cine și de ce nu se teme de COVID-19”, sunt ediția a 149-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, sprijinit de Fundația germană Hanns Seidel.