 |
|
| Dionis Cenuşa | |
În paralel cu discuțiile despre aprofundarea reformelor purtate la Bruxelles (28-30 noiembrie), autoritățile moldovenești au convenit, la Moscova (29 noiembrie), asupra unui Plan de Acțiuni controversat privind dezvoltarea relațiilor comercial-economice cu Rusia, proiectat pentru perioada 2016-2017.
Planul de Acțiuni sau “foaia de parcurs” a fost negociată într-un mod netransparent și nu a fost publicată nici după semnarea protocolului care o conține (Ministerul Economiei, 29 noiembrie 2016). Unul din motive ar putea fi chiar inexistența variantei în română a Planului, care a fost negociat în limba rusă. Cu toate acestea, din scurgerile de informație, apărute în presă (NewsMaker, 30 noiembrie 2016), rezultă că autoritățile moldovenești au făcut anumite compromisuri cu partea rusă, care ar putea avaria anumite aspecte ale dimensiunii comerciale a Acordului de Asociere cu UE.
În mare parte, Planul de Acțiuni permite menținerea angajamentelor Moldovei față de Comunitatea Statelor Independente (CSI), lucru care tocmai corespunde cu unul din obiectivele concepției de politică externă, făcută publică de Rusia recent (Concepția Politicii Externe a Federației Ruse, 30 noiembrie 2016).
Restabilirea comerțului cu Rusia sau o tentativă de a lega Moldova de CSI?
Chiar dacă autoritățile moldovenești au asigurat la Bruxelles că integrarea europeană a Moldovei va fi aprofundată, acestea au semnat un protocol, care conține un Plan de Acțiuni pentru resetarea relațiilor comerciale moldo-ruse. Cel mai degrabă, acest document a fost consultat cu partea europeană, dacă nu, atunci acesta ar putea reprezenta un gest de trădare.
În orice caz, anumiți oficiali ruși au declarat că Chișinăul nu a reușit să negocieze ceva substanțial. Or, multe măsuri propuse de partea moldovenească cu scopul restabilirii comerțului cu Rusia ar fi fost respinse. Printre acestea se numără eliminarea taxelor la import pentru produsele moldovenești (19 categorii), excluderea restricțiilor la exporturile de produse vegetale și animale, excluderea mecanismului discriminatoriu de “ghișeu unic” pentru producția vinicolă din Moldova.
Autoritățile moldovenești însă au salutat documentul semnat. Aceștia au invocat faptul că Rusia s-a angajat să elibereze mai multe autorizații pentru transportatorii locali implicați în activități de export în Rusia, dar și autorizații de tranzitare a teritoriului rus (Ministerul Economiei, 29 noiembrie 2016). Alt subiect remarcat, în mod special, de către partea moldovenească constă în posibilitatea de negociere a unor contracte pe termen lung la achiziționarea gazelor naturale.
Anumiți oficiali ruși au calificat planul de acțiuni drept o măsură de “disciplinare” a autorităților moldovenești (NewsMaker, 30 noiembrie 2016). Prin aceasta se subînțelege un set de angajamente ale Chișinăului care țin de blocul economic, iar, indirect, de implementarea Zonei de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător cu UE, domeniu fără de care Acordul de Asociere nu poate produce un potențial transformator major în țară.
Lista angajamentelor, divizate în 13 capitole, include implementarea Acordului CSI privind realizarea unei politici coordonate în domeniul standardizării, metrologiei și certificării, care datează din 1992. Totodată, partea moldovenească a convenit să participe la elaborarea noilor reguli pentru standardele interstatale în cadrul CSI, altfel denumite - GOST-uri. De asemenea, Moldova se angajează să examineze posibilitatea de a adera la Acordul privind recunoașterea reciprocă a rezultatelor măsurărilor metrologice (din iulie 2015).
Mai multe prevederi ale planului de acțiuni presupun reconfirmarea și chiar readucerea Moldovei în cadrul normativ al CSI în domeniul comerțului. Astfel, sunt incluse angajamente conform cărora trebuie asigurată participarea permanentă a Moldovei în activitatea instituțiilor CSI. La fel, urmează ca Chișinăul să adere la noile decizii adoptate în CSI, inclusiv să execute obligațiunile juridice care rezultă din acestea.
Concomitent, dacă obligațiunile CSI vor intra în colizie cu alte angajamente, care ar putea fi legate și de Acordul de Asociere, atunci Moldova și Rusia trebuie să inițieze consultări imediate pentru a elimina contradicțiile. Așadar, Planul de Acțiuni propus de Rusia și acceptat de Chișinău prevede un rol mai mare pentru CSI, decât o serie de angajamente juridice, inclusiv care ar reieși din Acordul de Asociere cu UE.
În fine, implementarea Planului de Acțiuni ar putea avea potențialul de a tempera integrarea economică cu UE, în particular în privința transpunerii standardelor și a reglementărilor tehnice europene, dar și în alte domenii.
Aspectele relațiilor moldo-ruse din Planul de Acțiuni
Setul de angajamente reflectă de asemenea relațiile bilaterale moldo-ruse. Acestea cuprind deschiderea părții ruse de a implementa Acordul de liber schimb din cadrul CSI din 2011, la fel ca și Moldova, chiar dacă țara care nu-l respectă este anume Rusia.
Totodată, deși produsele moldovenești sunt în continuare discriminate pe piața rusă, Moscova a obținut angajamentul Chișinăului de a garanta accesul nestingherit al produselor alimentare și agricole din Rusia. Această garanție urmează să fie întărită printr-un act normativ-legal, adoptat de către partea moldovenească.
În linii generale, Planul de Acțiuni este un document care favorizează vizibil partea rusă, conținând multiple angajamente unilaterale ce corespund intereselor economice ale Rusiei. Drept exemplu servește angajamentul Chișinăului de a examina posibilitățile de import a echipamentului agricol, tehnicii avia, transportului public, fabricat în Rusia. Lucru care este în conflict cu principiile pieții libere, unde achizițiile se fac în baza raportului de preț și calitate, fără a fi favorizate de aranjamente politice dintre guverne. Dacă acest angajament va fi realizat, în această formă, atunci producătorii ruși ar putea fi avantajați în detrimentul celorlalți, inclusiv celor europeni.
În multe privințe, caracterul acestui Plan este în disonanță cu anumite prevederi ale Acordului de Asociere, pe partea de ZLSAC. Implementarea acestui document va necesita eforturi din partea Chișinăului și ar putea distrage atenția de la implementarea ZLSAC.
Consolidarea rolului CSI drept obiectiv al politicii externe a Rusiei
În general, CSI și sporirea potențialului acestei organizații face parte din prioritățile majore de politică externă a Rusiei, reflectată în concepția privind politica externă din 2013, dar este accentuată și mai puternic în concepția nouă, publicată pe 30 noiembrie 2016.
Potrivit concepției noi, Rusia declară că respectă dreptul țărilor CSI de a stabili relații cu alți actori internaționali în mod independent. Totodată, ignorând suveranitatea țărilor CSI, Moscova le cere să îndeplinească toate obligațiunile, care reies din proiectele integraționiste regionale în care participă Rusia.
Până la apariția unui plan fezabil pentru aderarea Moldovei la Uniunea Economică Euroasiatică, Rusia nu pierde nicio oportunitate pentru a o menține în zona sa de influență prin intermediul CSI. O asemenea intenție a Rusiei poate fi dedusă analizând Planul de Acțiuni moldo-rus privind dezvoltarea relațiilor comercial-economice.
În loc de concluzie
Se creează impresia că scopul Planului de Acțiuni este de a folosi restabilirea relațiilor comerciale cu Rusia, concomitent, pentru a lega Moldova de acordurile vechi și cele noi adoptate în cadrul CSI.
Aspectul grav al acestei înțelegeri este că Moldova se obligă să preia obligațiunile CSI, indiferent dacă acestea coincid sau nu cu prioritățile naționale ale țării, care în prezent derivă din integrarea europeană.
Există foarte puțină certitudine cu privire la faptul că Planul de Acțiuni va ajuta cu adevărat la eliminarea barierelor pentru exporturile moldovenești. În document lipsesc condiții clare ce trebuie îndeplinite pentru ca partea rusă să abandoneze caracterul politizat al restricțiilor aplicate până acum contra producătorilor din Moldova. În schimb, Planul de Acțiuni prevede un șir de acțiuni străine scopului inițial al documentului, care țin de resuscitarea prezenței Moldovei în CSI.
Evident, documentul dat va fi folosit ca pretext pentru a face presiuni asupra guvernării actuale și a celor ulterioare, oferind un instrument politic pentru opoziția pro-rusă.
Concluzia este că Rusia privește la CSI ca la o modalitate de a-și păstra și spori influența în acele țări care încă nu fac parte din Uniunea Economică Euroasiatică. În acest context, calea spre Uniunea Euroasiatică, promovată de Igor Dodon și partidul său, dar și alți actori pro-ruși din Moldova, urmează să fie realizată mai ușor anume prin intermediul CSI.
IPN publică în rubrica Op-Ed articole de opinie semnate de autori din afara redacţiei. Opiniile exprimate în aceste materiale nu neapărat coincid cu opiniile redacţiei.
