Inițiativa LEADER, care are deja peste 30 de ani de istorie în Uniunea Europeană, a avut succes în mai multe țări europene, de asemenea și în Republica Moldova, contribuind substanțial la reabilitarea zonelor rurale și la crearea de locuri de muncă la nivel local. În prezent, Grupurile de Acțiune Locală, întrunesc peste 1 milion de locuitori ai țării. Uniunea Europeană susține în continuare abordarea LEADER prin intermediul programului recent lansat „UE pentru Moldova: Comunități locale”, care va multiplica eforturile și activitățile Grupurilor de Acțiune Locală (GAL) din Republica Moldova, urmând a fi implementat până în 2025. Despre cum s-au dezvoltat Grupurile de Acțiune Locală în România și Republica Moldova, despre inițierea unor parteneriate și programe comune, spre beneficiul ambelor părți – au discutat participanții la dezbaterea publică „Abordarea LEADER în România și Republica Moldova, schimb de experiență, transfer de bune practici”, organizată de Agenția de presă IPN.

Președinta Rețelei Naționale de Dezvoltare Rurală LEADER din Republica Moldova, Marina Albu, a declarat că LEADER este un instrument de dezvoltare rurală al Uniunii Europene, care are un istoric de peste 30 de ani de funcționare. Și este unul dintre principalele instrumentele ale politicii agricole comune. „Acest cuvânt nu provine de la liderism, dar este o abreviere, care în traducere din limba franceză înseamnă legături între acțiuni pentru dezvoltarea economiei rurale. Și anume cuvântul economie aș vrea să-l subliniez, pentru că este ceea ce se pliază perfect cu necesitățile de dezvoltare locală, rurală în Republica Moldova. Avem nevoie de acest instrument, care deja și în țara noastră a arătat rezultate foarte frumoase”, a notat Marina Albu.

Potrivit ei, un element cheie al LEADER este abordarea de jos în sus. Astfel, pe cât de mult este de posibil, toate deciziile în cadrul acestui instrument sunt luate la nivel local de către oamenii care locuiesc nemijlocit în zonele rurale și cunosc cel mai bine problemele, necesitățile, provocările, resursele locale. „Considerăm că această abordare de jos în sus asigură practic cheia succesului mecanismului LEADER, deoarece credem că oamenii locali într-adevăr cunosc cel mai bine ce trebuie să fie făcut la nivel local”, spune președinta rețelei.

Marina Albu s-a referit și la succesele implementării LEADER în țările Uniunii Europene. Potrivit ei, în anul 2016, atunci când s-a pornit implementarea în Moldova, a fost studiată experiența mai multor țări și s-a constatat că aceasta diferă de la o țară la alta. „Totuși, o concluzie generală este că acest mecanism contribuie esențial la dezvoltarea satelor din spațiul Uniunii Europene, fapt confirmat și în Republica Moldova prin analiza datelor și indicatorilor, care atestă faptul că și în țara noastră acest mecanism aduce o dezvoltare în zonele rurale”, a precizat președinta Rețelei Naționale de Dezvoltare Rurală LEADER din Moldova.

Alina Baba, manager, Asociația GAL Napoca Porolissum, România, a menționat că programul LEADER, alături de programul Erasmus, sunt cele mai vechi programe de finanțare din Uniunea Europeană. Și sunt programele elaborate practic de la înființarea UE, rămânând constante și nemodificate. Anul acesta se împlinesc 14 ani de când programul LEADER este implementat în România. În prezent în România există două federații ale grupurilor de acțiune locală, dar și rețeaua națională de dezvoltare rurală cu care colaborează îndeaproape pentru dezvoltarea grupurilor de acțiune locală. „Noi am acoperit 92% din suprafața teritoriului rural și mic-urban din România. Iar în actualul program, tocmai s-a terminat selecția strategiilor de dezvoltare locală, am reușit să ajungem la 98%”, a notat managera GAL-ului Napoca Porolissum.

Potrivit ei, implementarea programului LEADER a început în anul 2010. A fost o etapă de pregătire în care au fost antrenați actorii locali, iar din 2011 s-au înființat ca entități cu personalitate juridică distinctă. Astfel, în România, marea majoritate a grupurilor de acțiune locală a fost înființată între 2011-2012.

Și GAL Napoca Porolissum a fost format în anul 2011. „Noi suntem un grup de acțiune locală în nord-vestul României, lângă orașul Cluj Napoca. Suntem într-o zonă montană sută la sută. Avem un oraș mic sub 20 de mii de locuitori și 13 comune. Avem o populație de aproximativ 44 de mii de locuitor. Nu suntem foarte mari. În România, populația minimă a unui grup de acțiune locală trebuie să fie 10 mii și maximum 100 de mii. Noi suntem un grup mediu ca populație. Dar ca suprafață suntem printre primele 20 de GAL-uri datorită faptului că fiind zonă montană avem o suprafață foarte mare”, a declarat Alina Baba.

În opinia sa, este greu de evaluat rezultatele unui GAL și anume prin prisma calității vieții. „Lupta noastră acum este să prevenim o depopulare a zonelor rurale, nu am vrea să ajungem unde au ajuns unele GAL-uri din vest, unde, în loc LEADER să investească în bunăstarea locuitorilor din mediul rural, investește în aclimatizarea și în primirea migranților. Noi am reușit să aducem tineri activi din mediul urban, înapoi acasă, chiar dacă a fost o bătălie”, spune managera GAL-ului Napoca Porolissum.

Directoarea Grupului de Acțiune Locală „Plaiul Codrilor” din Republica Moldova, Viorica Mămăligă, a menționată că GAL-ul pe care îl conduce este în zona centrală a țării, mai exact în raionul Strășeni. Constituirea a început în anul 2017, iar în 2018 a fost semnat un acord de parteneriat între patru unități administrativ-teritoriale – Vorniceni, Lozova, Micleușeni și Dolna – toate din Strășeni. „Iar în 2022, pentru că toată lumea a văzut și a conștientizat importanța unui astfel de grup de acțiune locală la nivel de microregiune ne-am extins la 13 unități administrativ-teritoriale, extinzându-ne teritorial în raionul Nisporeni și în raionul Călărași. Astăzi cuprindem localități din 3 raioane cu o populație de peste 33 de mii de locuitori. Echipa noastră este motivată de munca și de rezultatele eforturilor noastre și anume de ceea ce facem bine pentru locuitorii din regiunea pe care o reprezentăm”, a notat Viorica Mămăligă.

În opinia sa, pentru a reuși la nivel de microregiune trebuie să existe o echipă dedicată. Și pe parcurs s-a văzut o schimbare în ceea ce ține de implementarea strategiilor. De exemplu, până în 2018, fiecare se gândea la localitatea sa sau la sectorul său, însă programul LEADER i-a învățat pe membrii GAL-ului să coopereze pentru a avea un rezultat mult mai bun. „Este un efort major, dar anume această abordare ne-a permis să implementăm ceva inovativ, de durată și cu impact mult mai mare decât cel local”, susține directoarea Grupului de Acțiune Locală „Plaiul Codrilor”.

Viorica Mămăligă a declarat că pentru identificarea problemelor s-a mers la cetățeni, așa cum prevede abordarea programului de jos în sus. Oamenii s-au plâns pe faptul că nu au servicii publice de calitate, că nu au activități pentru copii, nu au locuri de muncă, nu au infrastructură, dar și că nu sunt mulțumi și de gestionarea deșeurilor. Într-un final, chestionarele au scos la iveală aceleași probleme în mare parte. Astăzi, s-a reușit implementarea a circa 120 de micro proiecte, care au pornit de la bugete mici. Primele dintre ele a fost un proiect simbolic mai mult – dotarea unei grădinițe cu costume naționale și instrumente muzicale. Potrivit ei, astfel, au fost create activități pentru copii, pentru pedagogi, dar și pentru meșterii populari. Într-un alt proiect, pentru două localități au fost procurate tomberoane, iar acest exemplu a fost preluat și de alte sate.

Dezbaterea publică „Abordarea LEADER în România și Republica Moldova, schimb de experiență, transfer de bune practici”, este a cincea ediție din cadrul proiectului „Dublă integrare prin cooperare și informare. Continuitate”, finanțat de Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova. Conținutul acestei dezbateri nu reprezintă poziția oficială a Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova.