Consiliul municipal Chişinău (CMC) urmează să examineze, la una din următoarele şedinţele extraordinare, situaţia în transportul public din capitală, iar întrebarea la care se caută un răspuns de principiu este va fi sau nu modificat tariful pentru călătorie în cele trei tipuri de transport: troleibuz, autobuz şi microbuz. După ce au bătut inutil pragul Consiliului de mai multe ori, de această dată transportatorii vin în faţa consilierilor cu un proiect de strategie de dezvoltare a transportului public, ce include o metodologie de stabilire a tarifelor în transport şi o modalitate de subvenţionare a categoriilor social-vulnerabile. Consilierii municipali au solicitat elaborarea unui document în acest sens de mai mult timp. În opinia membrilor CMC, aprobarea tarifelor fără o strategie clară ar menţine starea transportului la nivelul actual. Pasărea de pe gard şi cea din mână Pe marginea metodologiei de stabilire a tarifului în cele 3 tipuri de transport s-au pronunţat ambele tabere. Transportatorii, pe de o parte, au solicitat ca tariful să fie stabilit de ei înşişi, în funcţie de preţul la combustibil. Ei argumentează că Moldova se ghidează de o economie de piaţă şi este normal ca tariful să fie stabilit de cei care prestează serviciile. Autorităţile, însă, afirmă că politica tarifară în domeniu este o prerogativă ce le aparţine şi nu sunt dispuse s-o cedeze altcuiva. Părerile sunt diferite şi în ceea ce priveşte facilităţile în transportul public municipal pentru persoanele social-vulnerabile. Autorităţile capitalei a declarat în repetate rânduri că optează pentru introducerea compensaţiilor nominative, pentru a face ordine în sistemul de facilităţi, însă realizarea acestui obiectiv este problematică. Administraţia publică locală a propus, în cazul pensionarilor, de exemplu, ca valoarea zilnică a compensaţiei să fie egală cu costul unei călătorii tur-retur. Totodată, ea recunoaşte că pensionarii, având banii în mână, se vor eschiva, sub diferite pretexte, de la achitarea costului călătoriei în transportul public. Aceeaşi părere o au şi întreprinderile de transport municipale. Adoptarea unei strategii în acest sens nu a fost singura condiţie pentru majorarea tarifelor. Consilierii mai insistau ca transportul de pasageri, în general, să fie în stare bună, serviciile să fie de calitate, iar microbuzele să transporte pasageri doar pe scaune. Ultima condiţie a stârnit nemulţumiri în rândurile proprietarilor de rute maxi-taxi, care se tem că astfel veniturile lor se vor reduce. Atunci când s-a pus problema majorării tarifului pentru călătorie în transportul public, consilierii municipali, referindu-se la calitatea serviciilor şi starea transportului, au adus exemple din alte oraşe ale lumii, unde sistemul de transport este bine pus la punct. Ceea ce au uitat, însă, să menţioneze este faptul că în ţările respective tariful pentru o călătorie în transport este cu mult mai mare faţă de cel aplicat la Chişinău, călătoria o achită toţi pasagerii, iar preţul combustibilului este comparabil. Chiar şi unii experţi străini au rămaşi uimiţi de faptul că în condiţiile în care preţul combustibilului s-a majorat simţitor, tarifele rămân neschimbate. Consilierii au invocat mai multe motive în favoarea menţinerii tarifului actual, unul dintre ele fiind teama că „impactul va fi prea mare pentru unele categorii de călători şi că populaţia, în general, nu este pregătiră pentru scumpire”. Un sondaj efectuat în timpul protestelor operatorilor privaţi de servicii maxi-taxi în legătură cu tergiversarea luării unei decizii de majorare a tarifului în octombrie 2005 a arătat că majoritatea călătorilor consideră cererea de majorare justificată şi sunt gata să achite cei 3 lei solicitaţi, numai să nu aştepte la infinit în staţii. Tăcerea înainte de furtună? În ultimele câteva luni se observă o tăcere din partea proprietarilor de maxi-taxi, dar nu şi din partea Parcului urban de autobuze (PUA) şi Regiei de transport electric Chişinău (RTEC). Întreprinderile publice de transport, în special PUA, au continuat să solicite majorarea tarifului pentru călătorie în transport. Şeful PUA, Anatol Gheorghiţă, a afirmat că la tariful actual întreprinderea generează pierderi mari, ceea ce nu permite ameliorarea situaţiei financiare a operatorului. El a spus că majorarea tarifului de la 1,25 până la 2,00 lei ar permite Parcului să acumuleze în jur de 8 mln lei anual, şi astfel starea economică a întreprinderii s-ar îmbunătăţi. Cât despre proprietarii de maxi-taxi, preşedintele Asociaţiei Transportatorilor Privaţi, Ion Mămăligă, care este şi consilier municipal, susţine că aceştia aşteaptă să fie prezentată strategia în CMC, iar în cazul în care Consiliul nu majorează tariful la 3 lei, ei vor renunţa în scurt timp la activitatea lor. Impactul acestei decizii ar fi unul grav. Potrivit datelor unui studiu publicat în ianuarie 2006, cel puţin 49% din călătorii în municipiul Chişinău revin transportatorilor privaţi. În acest caz, RTEC şi PUA, cărora le revine, potrivit rezultatelor aceluiaşi studiu, respectiv, 42% şi 7,7% din călătoriile efectuate în capitală, pur şi simplu nu vor face faţă fluxului de călători suplimentar. PUA are în dotare 190 de autobuze, dintre care 152 sunt utilizabile. Pe rutele din capitală mai circulă 276 din cele peste 360 de troleibuze. În acelaşi timp, numărul microbuzelor este de 1 800 de unităţi, numărul angajaţilor maxi-taxi fiind de peste 3 500 de persoane. Necesităţile sunt mari Pentru îndestularea cu unităţi de transport a PUA şi RTEC, Consiliul municipal a aprobat procurarea a 20 autobuze şi 20 troleibuze noi, din banii alocaţi de Guvern, însă, acestea nu sunt suficiente. Chiar şi în cazul semnării acordului final cu compania belgiană Primevision, care intenţionează să livreze 100-150 troleibuze pe gratis şi în termen de cinci ani, municipalitatea nu rezolvă problema. Şeful RTEC, Victor Martâniuc, a declarat pentru presă că întreprinderea pe care o conduce are nevoie de 400 troleibuze noi, deoarece majoritatea celor care le are acum RTEC sunt într-o stare tehnică proastă şi activează cu termenul de exploatare expirat. Astfel, pentru asigurarea cu numărul necesar de troleibuze a RTEC este nevoie de câţiva ani, în condiţiile în care pe piaţa transportului din Chişinău încă nu şi-au anunţat prezenta alţi filantropi, iar populaţia capitalei – aproape un milion în prezent – continuă să crească. Şedinţa Consiliului municipal Chişinău este preconizată pentru joi, 23 februarie. Săptămâna trecută, într-un proiect al ordinii de zi pentru şedinţa respectivă, chestiunea transportului nu era inclusă. Examinarea ei, însă, ar putea fi propusă pentru a fi inclusă în ordinea de zi suplimentară a şedinţei de joi, cum s-a întâmplat şi în trecut. Elaborarea strategiei de dezvoltare a transportului public din Chişinău, de către Business Consulting Institute în colaborare cu întreprinderile de transport public şi Direcţia de transport public şi căi de comunicaţii a capitalei, a fost posibilă datorită oferirii unui grant extern. Autorii documentului afirmă că o eventuală respingere a proiectului de strategie ar putea determina donatorii să nu mai finanţeze proiecte de dezvoltare a infrastructurii de transport în municipiul Chişinău.