Integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană reprezintă un obiectiv strategic atât pentru Moldova, cât și pentru Uniunea Europeană. Deși partenerii europeni susțin ferm această aderare, momentul și modul în care se va realiza depind exclusiv de Republica Moldova. Aceasta este opinia exprimată de Prof. Dr. Norbert Lammert, ex-președintele Bundestagului german și actual președinte al Fundației Konrad Adenauer (KAS). Într-un interviu acordat Agenției de presă IPN, Norbert Lammert a discutat despre procesul de integrare europeană a Germaniei, subliniind asemănările cu parcursul Republicii Moldova, precum și despre factorii de care depinde aderarea Republicii Moldova la UE.



– Fundația Konrad Adenauer şi-a început activitatea în Republica Moldova în anul 2009. Vă rog să ne spuneți cum au evoluat proiectele Fundației de-a lungul anilor?

– Cât de puternic a fost impactul activității noastre în Republica Moldova pot să ne spună doar partenerii noștri locali. Contribuția noastră a fost să le facem o ofertă de sprijin întru susținerea dezvoltării țării. Bazându-ne pe experiența proprie de dezvoltare democratică în Germania, încercăm să găsim în țările partenere organizații, în special partide politice, împreună cu care am putea formula și implementa asemenea proiecte comune de dezvoltare. Nu a fost un proces care garantează din start un succes, el s-a conturat, întâi de toate, odată cu apariția Partidului Acțiune și Solidaritate. În acest sens pot spune că suntem foarte mulțumiți de această colaborare și avem impresia justificată că ea a contribuit la stabilizarea structurilor democratice și a unui sistem de partide viu aici, în Republica Moldova.

– Activitatea Fundației se concentrează pe educația politică și formarea tinerilor, încurajându-i să se implice activ în viața civică și politică. Ne puteți spune cum reușește Fundația să atragă tinerii din Republica Moldova să participe în mod activ la procesele democratice și la viața politică a țării?

– Așa este. Activitatea noastră, în special în domeniul educației politice, se bazează pe convingerea că orice sistem democratic, spre deosebire de regimurile autoritare, are nevoie, pentru vitalitatea sa, de o societate civilă angajată. Ne propunem să încurajăm și să motivăm angajamentul în societate pentru societate, iar acest fapt nu înseamnă neapărat un angajament politic în sensul restrâns al cuvântului, ci se reflectă, mai degrabă, în implicarea civică în diverse activități comunitare. În acest sens, activitatea noastră în Republica Moldova nu se deosebește de activitatea noastră în Germania. Încercăm să ajungem la cât mai mulți oameni, iar atunci când avem impresia că cineva este gata să se implice angajat, îi oferim sprijinul prin educare, formare și instruire. Este, în principiu, o combinație dintre informare, motivare și angajament. În acest sens acordăm, de asemenea, și burse KAS, atât pentru tinerii din țară, cât și de peste hotare. Țin să accentuez, că decizia ce ține de gradul, locul, durata de implicare nu este luată niciodată de către noi, ci de fiecare tânăr în parte sau, atunci când este vorba de o cooperare instituțională, de organizația parteneră respectivă.

– Care sunt obiectivele de scurtă și de lungă durată ale Fundației în ceea ce ține promovarea parcursului european al Republicii Moldova?

– Împărtășim obiectivul actualei guvernări de a merge pe calea europeană, deoarece considerăm că acest lucru este atât în interesul european, cât și în interesul acestei țări și încercăm să contribuim la realizarea pașilor care urmează să fie făcuți în acest sens. Dar subliniez încă o data că luarea acestei decizii, precum și tempoul și consecutivitatea rezolvării problemelor care derivă din luarea acestei decizii nu ține de competența noastră, ci este prerogativa Guvernului și Parlamentului acestei țări, iar o condiție prealabilă esențială pentru aceasta vor fi cu siguranță rezultatele referendumului de la sfârșitul lunii octombrie.



– Germania este una dintre cele șase țări care, după cel de-al Doilea Război Mondial, în anii '50, au început procesul de construire a entității pe care o cunoaștem astăzi cu numele de Uniunea Europeană. Care sunt particularitățile istorice ale integrării Germaniei în Uniunea Europeană?

–  Procesul de unificare europeană a avut o importanță deosebită pentru noul început politic și economic al Germaniei după cel de-al Doilea Război Mondial. Revenirea Germaniei în comunitatea europeană și internațională a statelor nu numai că a fost însoțită în timp de acest proces de unificare europeană, dar nici nu ar fi fost posibilă fără această includere într-o dezvoltare europeană comună. Cu toate acestea, și aici poate că există o anumită paralelă cu situația actuală din Republica Moldova, inițial, acest proces nu a fost deloc lipsit de controverse, pentru că o parte considerabilă a publicului german și, de asemenea, a sistemului politic, a sistemului de partide concurente, a perceput decizia lui Konrad Adenauer în favoarea includerii Germaniei în comunitatea europeană de state ca un refuz al restaurării unității germane și, prin urmare, a pledat, mai curând, pentru o poziție neutră decât pentru includerea Germaniei în comunitatea occidentală de state. Konrad Adenauer și Uniunea Creștină pe care o conducea la acel moment erau, însă, convinși că drumul spre refacerea unității germane trece prin Europa, altfel nu exista nicio altă cale promițătoare. Anume astfel Germania a fost și a devenit un succes, iar dezvoltarea economică a Germaniei, pe care mulți au considerat-o un „miracol economic”, a fost, de asemenea, în mare măsură legată de apartenența ei la o mare piață comună care depășea cu mult granițele propriei sale țări și care, de asemenea, a determinat tot mai multe state, inițial vest-europene, să dorească să adere la ea și la comunitatea de state asociată cu aceasta.

– Când a devenit unitatea europeană cu adevărat tangibilă pentru cetățenii germani?

– A fost un proces care a început foarte devreme, atunci când, odată cu înființarea Comunității Economice Europene și semnarea Tratatelor de la Roma, mulți tineri angajați, printre care și Helmut Kohl, au demontat, împreună cu colegii lor francezi, barierele care existau între granițele dintre Germania și Franța. A existat un mare spirit de optimism și o determinare de a pune capăt rivalităților care au măcinat timp de decenii și secole Europa, iar atunci când au fost adoptate Tratatele de la Roma și a fost fondată Comunitatea Economică Europeană, aceasta a devenit rapid un model de succes. Chiar și Marea Britanie, care a fost implicată în negocieri și care le-a părăsit după câteva zile, a devenit prima țară care a solicitat aderarea la Comunitatea Europeană. Solicitarea ei, e adevărat, a eșuat din cauza opoziției președintelui francez de atunci, de Gaulle. Așadar, a fost un proces turbulent în multe privințe, dar și un mare succes în ansamblu.



– Obiectivele Uniunii Europene includ promovarea păcii, asigurarea bunăstării cetățenilor săi, garantarea securității și justiției, toate acestea într-un spațiu fără frontiere interne. Realizarea acestor scopuri necesită, fără îndoială, eforturi considerabile. În ce domenii Germania aduce cea mai importantă contribuție în cadrul Uniunii Europene?

– Toate aceste domenii sunt interdependente, iar de-a lungul timpului, în mod firesc, prioritățile trec de la un domeniu la altul. În urmă cu câțiva ani, nimeni nu ar fi crezut că vom avea nevoie de atât de multe resurse financiare pentru a ne consolida propria arhitectură de securitate și pentru a sprijini țările care sunt direct afectate, precum Ucraina în acest moment. Prin urmare, este cu atât mai important faptul că, timp de mulți ani, UE s-a văzut în mod expres nu doar ca o piață comună, ci ca o uniune politică. Capacitatea de a reacționa împreună la provocări care uneori afectează o țară într-o măsura mai mare decât alta este importantă, iar acest fapt a fost din păcate motivul pentru care Regatul Unit a părăsit comunitatea, punând mai mult preț pe menținerea independenței, decât pe includerea într-un astfel de sistem comun de luare a deciziilor.

– Ce beneficii aduce integrarea europeană Germaniei?

– Germania joacă un rol vizibil în cadrul UE datorită poziției sale geografice, dimensiunii și puterii sale economice. Faptul că Germania este recunoscută și poate avea o influență dincolo de continentul european, într-un context internațional, se datorează în mare măsură apartenenței sale la Comunitatea Europeană. Niciun stat european de unul singur nu poate juca un rol suficient de important la nivel global pentru a fi recunoscut. Europa, în limitele frontierelor Uniunii Europene, reprezintă 7% din populația globală. Acest singur fapt arată clar că putem influența procesele globale doar atunci când acționăm împreună.



– Este cunoscut faptul că decizia de a accepta o țară în Uniunea Europeană depinde și de relațiile pe care le au țările-membre cu statul candidat. Republica Moldova este văzută ca o țară care are toate șansele de aderare sau ca o țară care mai are nevoie de pregătire?

– Și una, și alta. Are toate șansele să acceadă în UE și trebuie să întrunească toate condițiile necesare pentru aderare.

– Odată cu aderarea la UE, Republica Moldova va beneficia de numeroase avantaje, dar va avea și responsabilități importante. La ce trebuie să se pregătească Republica Moldova, cetățenii săi și instituțiile statului?

– Toate aceste aspecte sunt clar definite. Criteriile de la Copenhaga explică clar condițiile în care o țară poate deveni membră a Uniunii Europene. Odată ce acestea au fost acceptate pe fond, urmează dovada conformității cu reglementările europene existente și, acolo unde este necesar, o dezvoltare în continuare a structurilor naționale. Mai presus de toate, este vorba despre sistemul funcțional de separare a puterilor, independența sistemului judiciar, lupta consecventă împotriva corupției.



– La începutul acestui an, Deutsche Welle a menționat într-un articol că Europa se confruntă cu cinci provocări majore, printre care se regăsește și războiul Rusiei împotriva Ucrainei și extinderea UE (negocierile de aderare cu Ucraina și Republica Moldova). Cred autoritățile germane că, odată cu intrarea Republicii Moldova în UE, s-ar putea schimba cumva starea de lucruri în interiorul Uniunii? Cum credeți că se vor schimba relațiile bilaterale Germania – Moldova după aderare?

– Relațiile prietenoase dintre state pot exista și fără ca ele să aibă statutul de membru al Uniunii Europene, un exemplu elocvent în acest sens este Marea Britanie, nu suntem ostili, deși britanicii au părăsit UE. Ceea ce contează este dacă abordăm împreună provocările comune sau fiecare țară o face singură, cu propriile resurse, uneori poate în concurență una cu cealaltă. În opinia noastră, aderarea Moldovei la UE este atât în interesul strategic al țării, precum și în interesul Uniuni Europene, motiv pentru care facem tot posibilul pentru a susține acest proces. Dar, reiterez încă o dată, decizia de a susține sau nu acest proces și, dacă da, în ce mod, va fi luată aici, în țară, și nu la Bruxelles sau Berlin.

Milena Macarciuc, IPN