Luni dimineaţa, 6 aprilie, Comisia Electorală Centrală anunţă rezultatele preliminare ale scrutinului parlamentar din 5 aprilie. După prelucrarea a 96,51% din procesele-verbale ale secţiilor de votare din republică, Partidul Comuniştilor acumulează 49,94% din sufragii (60 de mandate), Partidul Liberal - 12,82% (16), Partidul Liberal Democrat -12,27% (14) şi Alianţa „Moldova Noastră” - 9,83% (11).
Prima declaraţie publică despre organizarea unor proteste paşnice este făcută de către liderul Partidului Liberal Democrat din Moldova, Vlad Filat. Acesta a declarat în cadrul unei conferinţe de presă, în prima jumătate a zilei de 6 aprilie, că nu este de acord cu rezultatele scrutinului. „În baza probelor acumulate de către partid şi, obligatoriu în urma consultărilor cu Alianţa „Moldova Noastră” şi Partidul Liberal, vom stabili data şi ora organizării unei ample acţiuni de protest” , spunea Vlad Filat.
În seara zilei 6 aprilie, circa 15 mii de persoane, potrivit organizatorilor, au protestat în Piaţa Marii Adunări Naţionale în semn de protest faţă de rezultatele alegerilor parlamentare din 5 aprilie. „La data de 6 aprilie, la ora 18.00, un grup de cetăţeni, mai bine zis de elevi şi studenţi, au încercat să destabilizeze situaţia şi să încalce ordinea publică din municipiul Chişinău”, declara Petru Corduneanu, pe atunci şeful Direcţiei generale poliţie ordine publică din cadrul MAI.
Tinerii au continuat chemările la proteste. Pe reţelele de socializare circulau mesaje de genul: „Tinerii declară ziua de 7 aprilie - Zi de doliu naţional în Republica Moldova. Dacă nu ai votat pentru PCRM, ia o lumânare şi ieşi în stradă, ora 10.00, la Stefan cel Mare”.
În dimineaţa zilei de 7 aprilie, marţi, la ora 9.30, reprezentanţii protestatarilor din seara de 6 aprilie organizează o conferinţă de presă, în care cer renumărarea voturilor de către o comisie a societăţii civile. Organizatorii spun că au reuşit luni să adune 15 mii de persoane doar prin utilizarea internetului. „Televiziunile sunt ermetice, radiourile sunt ermetice”, a spus Ghenadie Brega, membru al asociaţiei Hyde Park. După conferinţa de presă, organizatorii pleacă imediat în Piaţa Marii Adunări Naţionale, de unde parvin relatări că au loc altercaţii între protestatari şi poliţie.
Preşedintele companiei publice „Teleradio-Moldova”, Valentin Todercan, a spus la o conferinţă de presă, pe 7 aprilie, că televiziunea Moldova 1 nu a pus pe post imagini de la mitingul de protest de luni seara din centrul Chişinăului pentru că nu a ştiut despre organizarea acestuia.
Ora 10.30. Circa 5 mii de protestatari, adunaţi în Piaţa Marii Adunări Naţionale, cer alegeri parlamentare repetate. Circulaţia în centrul capitalei este blocată. Printre protestatari sunt observaţi şi oameni politici: Iurie Leancă, Mihai Godea, Oazu Nantoi, Kiril Lucinschi şi alţii.
Peste doar jumătate de oră numărul persoanelor prezente în PMAN se ridică la 8 mii. O parte din ei au urcat pe pragul Preşedinţiei, iar colaboratori de poliţie, aproape nu se văd. Până în jurul orei 12.00 protestele sunt încă paşnice. Poliţiştii au făcut un scut, care începe să fie atacat de către unii manifestanţi. După ora amiezii protestatarii încep să arunce în clădirile Preşedinţiei şi Parlamentului cu bolovani. O autospecială a pompierilor încearcă să-i stropească cu apă, însă se retrage din cauza atacurilor cu pietre şi ouă.
„Organizatorii protestelor nu pot fi numiţi patrioţi, dacă s-au dedat la acte de vandalism şi la profanarea simbolurilor de stat, precum şi a instituţiilor de stat”, declara preşedintele Republicii Moldova, Vladimir Voronin, liderul Partidului Comuniştilor. „Îi vom identifica pe toţi cei care au pus la cale această acţiune, ţinând cont de faptul că despre o eventuală nerecunoaştere a alegerilor se vorbea încă cu o lună înainte de scrutinul din 5 aprilie curent”, spunea Vladimir Voronin după o şedinţă de urgenţă a Comisiei pentru situaţii excepţionale, desfăşurată la Guvern.
Către ora 13.00, în perimetrul Pieţei Marii Adunări Naţionale, a Parlamentului şi Preşedinţiei sunt adunaţi circa 30 de mii de tineri. Altercaţiile între poliţişti şi protestatari se intensifică. Protestele devin violente. Protestatarii aruncă cu pietre. Zeci de tineri sunt răniţi, la fel şi poliţişti. Peste o altă jumătate de oră câţiva manifestanţi sparg uşa clădirii Preşedinţiei şi Parlamentului, încep a scoate în stradă diferite obiecte din interior. În incinta clădirilor se dă foc la mobilier. Poliţiştii lansează gaze lacrimogene printre protestatari. În timp ce la Chişinău protestatarii iau cu asalt clădirile Preşedinţiei şi Parlamentului, televiziunea publică demonstrează un film artistic, iar radioul public difuzează muzică. Parvin informaţii că autocare cu studenţi moldoveni în România se îndreaptă spre Chişinău pentru a se alătura protestelor. Manifestaţii de solidaritate au loc în mai multe oraşe româneşti.
În urma altercaţiilor protestatarilor cu poliţiştii au fost grav rănite mai multe persoane, majoritatea poliţişti. Spitalul de Urgenţă e plin de protestatari şi poliţişti SCUT însângeraţi. Se vehicula chiar că un poliţist a decedat, informaţie care nu s-a confirmat.
Violenţele nu încetează. Este arborat drapelul României şi cel al Uniunii Europene pe clădirea Parlamentului.
Cei trei lideri ai partidelor de opoziţie au îndemnat mulţimea din faţa Guvernului să manifeste paşnic şi s-au îndreptat spre Parlament şi Preşedinţie pentru a-i aduce pe protestatarii de acolo în Piaţa Marii Adunări Naţionale. În jur de ora 17.00, reprezentanţii partidelor parlamentare se întrunesc în clădirea Guvernului pentru negocieri. Partidele de opoziţie au declarat că vor cere Comisiei Electorale Centrale anularea alegerilor parlamentare.
După dialogul de la Guvern, Marian Lupu, preşedintele în exerciţiu al Parlamentului, care pe atunci încă făcea parte din PCRM, a recunoscut „parţial” că nu opoziţia a organizat violenţele de la Parlament şi Preşedinţie. Potrivit lui Marian Lupu, acţiunile protestatarilor au caracter antistatal, specificând că „arborarea unui steag străin pune în pericol suveranitatea Republicii Moldova”.
Spre seară de pe acoperişul Parlamentului iese fum negru. De la ferestre se vede cu ochiul liber foc. Pe scările din faţa Preşedinţiei stă o tribună, la care protestatarii fac poze. Atmosfera generală este de haos. Cine vrea intră, cine vrea iese în Parlament şi în Preşedinţie. Pe cele două clădiri sunt scrise inscripţii precum: „Basarabia, pământ românesc”, „Jos comuniştii” şi cuvinte obscene.
Preşedintele Republicii Moldova, Vladimir Voronin, s-a adresat cu un mesaj către cetăţeni la postul de televiziune publică Moldova 1. Voronin a calificat protestele din centrul capitalei drept o tentativă de lovitură de stat şi i-a acuzat de organizarea lor pe liderii Partidului Liberal Democrat, Partidului Liberal şi Alianţei „Moldova Noastră”. Potrivit lui Voronin, „organizatorii acestui puci şi-au format un scut viu alcătuit din studenţi, liceeni şi elevi, pe care i-au instigat să vină în piaţă”. „În scopurile puciştilor sunt evidente: desfiinţarea statului moldovenesc, lichidarea democraţiei”, spunea liderul comunist.
În noaptea spre 8 aprilie aproape 200 de persoane, printre ei şi minori, au fost reţinute în centrul capitalei. Potrivit MAI, după miezul nopţii mai mulţi manifestanţi în stare de ebrietate alcoolică şi narcotică au atacat agenţi economici şi au spart magazine de pe strada Al. Puşkin, colţ cu bd. Ştefan cel Mare. Poliţia a fost nevoită să intervină şi a utilizat gloanţe oarbe, anunţa serviciul de presă al ministerului. Mai târziu s-a aflat că în acea noapte zeci de tineri au fost bătuţi în PMAN şi în comisariate. Tânărul Valeriu Boboc a murit în urma loviturilor care i-au fost aplicate în PMAN. În presă s-au vehiculat şi alte nume de tineri decedaţi, ancheta însă nu a confirmat legătura cu evenimentele din 7 aprilie.
Pe 8 aprilie dimineaţa devreme, deşi în centrul Chişinăului nu era picior de manifestant, Preşedinţia şi Guvernul erau înconjurate de cordoane de poliţişti cu scuturi. În jur de ora 9.00 la Parlament au sosit două autocare de carabinieri, care urma să-i înlocuiască pe cei care au stat de pază în timpul nopţii. Și la Guvern au fost aduse trupe noi de poliţişti şi carabinieri. Forţe de menţinere a ordinii publice au stat dosite şi în spatele Parlamentului. Intrarea era păzită de poliţişti în civil, care supravegheau ca nimeni să nu intre. Lucrătorii de la salubrizare au început să facă curăţenie.
În aceeaşi zi, la o şedinţă a Guvernului, la care participă şi preşedintele Vladimir Voronin, se ia decizia că cetăţenii României vor putea călători în Moldova doar cu vize. În hotărâre se spune că regimul de vize se instituie ca urmare a evenimentelor care au avut loc în ţară, prin care se pune în pericol ordinea constituţională a Republicii Moldova. Guvernarea formulează acuzaţii privind presupuse implicări ale României în afacerile interne ale Moldovei. Ambasadorul român la Chişinău, Filip Teodorescu, şi ministrul-consilier al Ambasadei, Ioan Gaborean,sunt declaraţi personae non gratae şi urmează să părăsească teritoriul Republicii Moldova în decurs de 24 de ore.
Nici după 3 ani de la proteste autorităţile nu au dat un răspuns cine se face vinovat de escaladarea violenţelor la 7 aprilie, de devastările care s-au produs, precum și de maltratarea tinerilor în comisariate.
