Igor Boțan: Ambițiile imperiale ale Rusiei au existat dintotdeauna

Rusia a avut dintotdeauna ambiții expansioniste, iar forțele armate au reprezentat un instrument pentru realizarea acestui deziderat. O spune expertul Igor Boțan. În cadrul unor dezbateri publice organizate de Agenția de Presă IPN, el a menționat că acum Rusia și-a propus restabilirea teritoriilor pierdute după colapsarea Uniunii Sovietice.

Potrivit expertului Igor Boțan, pretențiile expansioniste ale Rusiei de astăzi își au originea încă din perioada Primului Război Mondial. Rusia țaristă, cea sovietică și Rusia de astăzi sunt create pe același model de teroare și represiune cu ajutorul forțelor militare.

„Ambițiile imperiale ale Rusiei au existat dintotdeauna. Primul război mondial a început după ce Rusia a dat startul mobilizării. Germania a fost nevoită să reacționeze la asta și așa a izbucnit Primul Război Mondial, după conflictul dintre Guvernul de la Viena și cel de la Belgrad. A urmat invadarea Poloniei de către Hitler, iar două săptămâni mai târziu sub pretextul salvării populației civile de origine ucraineană și belarusă, URSS a invadat partea de est a Poloniei, a avut loc parada militară comună a trupelor sovietice și a celor naziste în orașul Brest. Ulterior au fost pretenții față de Finlanda. A fost pregătit un guvern de alternativă guvernului de la Helsinki, invazia din Finlanda a generat un război rușinos pentru forțele sovietice. În 1940 a urmat anexarea Basarabiei, sovietizarea țărilor Baltice. URSS ca și Rusia Țaristă era montată spre expansiune”, a spus expertul permanent al proiectului, Igor Boțan.

El menționează că după destrămarea Uniunii Sovietice elitele ruse au avut grijă să creeze regiuni separatiste, care să împiedice statele ex-sovietice să progreseze și să le mențină în sfera de influență rusă.

„După ce în Europa și în URSS comunismul a colapsat, acum sunt alte narative propagandistice. Acum e vorba de interesul Rusiei de a-și recuceri teritoriile pierdute de pe urma colapsului Uniunii Sovietice. Armata sovietică a fost mereu un instrument de expansiune. Ideea comunistă s-a prăbușit și acum ideologii ruși spun că trebuie să fie unite verigile din istoria Rusiei. Putin pune acum bazele unei noi etape de expansiune asupra teritoriilor pe care cândva Imperiul Rus și Imperiul Sovietic le-au deținut. Războiul din Ucraina are la bază această abordare ideologică, dar înainte de asta ei au creat enclave separatiste în Transnistria, Osetia, Abhazia, Crimeea, Dombas, pe care să le țină înghețate, ca să împiedice aderarea la NATO și să le dezghețe la timpul potrivit”, a mai spus Igor Boțan.

Igor Boțan mai menționează că nostalgia unor cetățeni ai Republicii Moldova după perioada sovietică are la bază sentimentul de pretinsă inferioritate generat de destrămarea unei entități masive cum era Uniunea Sovietică și apartenența la un stat mic, cum este Republica Moldova.

„Cât am fost în URSS și la destrămare s-au făcut două mari nedreptăți cetățenilor Republicii Moldova. Prima, sovieticii au nimicit intelectualitatea și clasa managerială. Și a două mare nedreptate, atunci când s-a destrămat URSS, după trei generații în care deprinderile manageriale au dispărut, totul rezolva statul, a venit Independența. Iar toți credeau că în URSS era mai bine pentru că atunci hotărârile erau luate în locul lor. Asta i-a făcut pe oamenii care n-aveau spirit de întreprinzător să devină nostalgici. În plus, e una să te simți cetățean al țării care hotăra sorțile lumii și e altceva să te simți cetățean al celei mai sărace țări din Europa”, a precizat expertul.

Dezbaterea publică la tema „Nostalgia după măreția militară a URSS ca explicație pentru aprobarea invaziilor actuale” este organizată de către Agenția de presă IPN, în cadrul proiectului „100 de ani de URSS și 31 de ani fără URSS: Nostalgia după Himere”. Proiectul este susținut de către Fundația germană „Hanns Seidel”.

În ultimii cinci ani, în Republica Moldova nu a fost confirmat niciun caz de intoxicație provocată exclusiv de consumul de pepene verde sau galben. În contextul sezonului de comercializare a pepenilor, Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor precizează că greața sau alte tulburări digestive apărute după consumul acestora nu înseamnă automat că fructele conțin un nivel periculos de nitrați, transmite IPN.

Potrivit datelor Agenției Naționale pentru Sănătate Publică, cele 25 de cazuri de intoxicație cu nitrați înregistrate în perioada 2021-2025 au fost provocate, în cea mai mare parte, de consumul apei din fântâni cu un conținut ridicat de nitrați și nu de consumul pepenilor verzi sau galbeni.

Specialiștii explică faptul că stările de rău apărute după consumul pepenilor pot avea alte cauze. Printre acestea se numără consumul unei cantități prea mari într-un timp scurt, sensibilitatea digestivă a unor persoane, nerespectarea regulilor de igienă înainte de consum, contaminarea fructului în timpul manipulării sau păstrarea pepenelui tăiat la temperaturi necorespunzătoare.

ANSA face trimitere și la concluziile Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară, potrivit cărora îmbolnăvirile asociate consumului de pepene sunt provocate, de regulă, de contaminarea microbiologică, inclusiv cu bacterii precum Salmonella sau E. coli, și nu de conținutul de nitrați.

Pentru a reduce riscurile, ANSA recomandă cumpărarea pepenilor doar din locuri autorizate, spălarea cojii înainte de tăiere și păstrarea fructului tăiat la frigider. Instituția subliniază că o intoxicație cu nitrați nu poate fi stabilită doar pe baza simptomelor digestive, ci necesită confirmare medicală și de laborator.

0 FacebookTwitterPinterestEmail

Igor Boțan: Ambițiile imperiale ale Rusiei au existat dintotdeauna

Rusia a avut dintotdeauna ambiții expansioniste, iar forțele armate au reprezentat un instrument pentru realizarea acestui deziderat. O spune expertul Igor Boțan. În cadrul unor dezbateri publice organizate de Agenția de Presă IPN, el a menționat că acum Rusia și-a propus restabilirea teritoriilor pierdute după colapsarea Uniunii Sovietice.

Potrivit expertului Igor Boțan, pretențiile expansioniste ale Rusiei de astăzi își au originea încă din perioada Primului Război Mondial. Rusia țaristă, cea sovietică și Rusia de astăzi sunt create pe același model de teroare și represiune cu ajutorul forțelor militare.

„Ambițiile imperiale ale Rusiei au existat dintotdeauna. Primul război mondial a început după ce Rusia a dat startul mobilizării. Germania a fost nevoită să reacționeze la asta și așa a izbucnit Primul Război Mondial, după conflictul dintre Guvernul de la Viena și cel de la Belgrad. A urmat invadarea Poloniei de către Hitler, iar două săptămâni mai târziu sub pretextul salvării populației civile de origine ucraineană și belarusă, URSS a invadat partea de est a Poloniei, a avut loc parada militară comună a trupelor sovietice și a celor naziste în orașul Brest. Ulterior au fost pretenții față de Finlanda. A fost pregătit un guvern de alternativă guvernului de la Helsinki, invazia din Finlanda a generat un război rușinos pentru forțele sovietice. În 1940 a urmat anexarea Basarabiei, sovietizarea țărilor Baltice. URSS ca și Rusia Țaristă era montată spre expansiune”, a spus expertul permanent al proiectului, Igor Boțan.

El menționează că după destrămarea Uniunii Sovietice elitele ruse au avut grijă să creeze regiuni separatiste, care să împiedice statele ex-sovietice să progreseze și să le mențină în sfera de influență rusă.

„După ce în Europa și în URSS comunismul a colapsat, acum sunt alte narative propagandistice. Acum e vorba de interesul Rusiei de a-și recuceri teritoriile pierdute de pe urma colapsului Uniunii Sovietice. Armata sovietică a fost mereu un instrument de expansiune. Ideea comunistă s-a prăbușit și acum ideologii ruși spun că trebuie să fie unite verigile din istoria Rusiei. Putin pune acum bazele unei noi etape de expansiune asupra teritoriilor pe care cândva Imperiul Rus și Imperiul Sovietic le-au deținut. Războiul din Ucraina are la bază această abordare ideologică, dar înainte de asta ei au creat enclave separatiste în Transnistria, Osetia, Abhazia, Crimeea, Dombas, pe care să le țină înghețate, ca să împiedice aderarea la NATO și să le dezghețe la timpul potrivit”, a mai spus Igor Boțan.

Igor Boțan mai menționează că nostalgia unor cetățeni ai Republicii Moldova după perioada sovietică are la bază sentimentul de pretinsă inferioritate generat de destrămarea unei entități masive cum era Uniunea Sovietică și apartenența la un stat mic, cum este Republica Moldova.

„Cât am fost în URSS și la destrămare s-au făcut două mari nedreptăți cetățenilor Republicii Moldova. Prima, sovieticii au nimicit intelectualitatea și clasa managerială. Și a două mare nedreptate, atunci când s-a destrămat URSS, după trei generații în care deprinderile manageriale au dispărut, totul rezolva statul, a venit Independența. Iar toți credeau că în URSS era mai bine pentru că atunci hotărârile erau luate în locul lor. Asta i-a făcut pe oamenii care n-aveau spirit de întreprinzător să devină nostalgici. În plus, e una să te simți cetățean al țării care hotăra sorțile lumii și e altceva să te simți cetățean al celei mai sărace țări din Europa”, a precizat expertul.

Dezbaterea publică la tema „Nostalgia după măreția militară a URSS ca explicație pentru aprobarea invaziilor actuale” este organizată de către Agenția de presă IPN, în cadrul proiectului „100 de ani de URSS și 31 de ani fără URSS: Nostalgia după Himere”. Proiectul este susținut de către Fundația germană „Hanns Seidel”.

Congresul Autorităților Locale din Moldova avertizează că reforma administrației publice locale prezintă riscuri de legalitate și poate afecta democrația locală, dar și parcursul european al Republicii Moldova. În cadrul unei întrevederi cu premierul desemnat, Vasile Tofan, reprezentanții autorităților locale au cerut ca reforma să fie revizuită și elaborată în dialog real cu administrațiile locale, transmite IPN.

Reprezentanții CALM susțin că procesul de reformă nu poate fi impus fără consultarea efectivă a celor care îl vor pune în aplicare. Potrivit acestora, autoritățile locale au fost marginalizate, iar Comisia paritară, platforma de dialog dintre Guvern și administrația publică locală, nu s-a întrunit de aproape un an. Totodată, CALM consideră că termenul de 31 iulie, stabilit pentru amalgamarea voluntară a localităților, este nerealist și contravine prevederilor legale.

În cadrul întrevederii, organizația a propus revizuirea reformei administrației publice locale prin consolidarea descentralizării și a autonomiei financiare a primăriilor. Printre propuneri se numără reorganizarea nivelului al doilea al administrației publice locale, întărirea rolului orașelor în dezvoltarea regională, prelungirea perioadei de amalgamare voluntară și adoptarea unor măsuri de descentralizare fiscală.

CALM a atras atenția și asupra dificultăților cu care se confruntă primăriile în implementarea proiectelor finanțate din fonduri europene. Potrivit organizației, lipsa unui mecanism de cofinanțare și prefinanțare poate bloca investiții importante, deoarece multe administrații locale nu dispun de resursele necesare pentru a acoperi cheltuielile până la rambursarea banilor.

Totodată, organizația a solicitat accelerarea digitalizării serviciilor publice și accesul administrațiilor locale la registrele de stat. CALM susține că, în lipsa acestor măsuri, reforma riscă să creeze noi dificultăți pentru cetățeni.

0 FacebookTwitterPinterestEmail
1 IANUARIE, 2025