Într-un interviu acordat IPN, Cristina Gherasimov, viceprim-ministra pentru Integrare Europeană, explică de ce Republica Moldova poate acoperi toate capitolele de negociere cu două luni mai devreme decât a fost planificat și de ce, paradoxal, moldovenii cred mai puțin decât Bruxellesul în faptul că aderarea țării la UE până în 2030 este un obiectiv realizabil.

IPN: Republica Moldova a primit undă verde pentru începerea negocierilor de aderare. Vă rugăm să ne spuneți și să explicați, pe înțelesul tuturor, ce pași concreți urmează acum pentru ca acest proces să nu stagneze, ci să cunoască o accelerare?

Cristina Gherasimov: În prezent, ne aflăm într-o etapă foarte tehnică – cea a screeningului, ceea ce înseamnă că mergem la Bruxelles cu echipe din diverse instituții ale statului și explicăm cum stau lucrurile la noi acasă în raport cu fiecare capitol al legislației Uniunii Europene – așa-numitul acquis comunitar. Am parcurs deja jumătate din acest proces, care decurge conform calendarului. Mai avem încă 3 din cele 6 clustere, sau grupuri de capitole, pe care urmează să le acoperim în următoarele câteva luni.

Până la sfârșitul lunii septembrie, vom acoperi toate capitolele – cu două luni mai devreme decât era planificat inițial. Procesul se desfășoară într-un ritm foarte accelerat. Instituțiile noastre se prezintă foarte bine și primim doar aprecieri pozitive din partea instituțiilor europene. După această etapă, pentru fiecare cluster în parte, Comisia Europeană va propune Consiliului Uniunii Europene un raport de screening, în care va fi evaluat cât de departe suntem de standardele europene aici, în Republica Moldova. Ulterior, Consiliul va decide dacă Republica Moldova este sau nu pregătită să deschidă negocierile pentru fiecare grup de capitole. Conform Comisiei, urmează să deschidem aceste negocieri pentru fiecare cluster începând chiar din acest an.

IPN: Care sunt capitolele de negociere cele mai complicate pentru Republica Moldova și cum vă pregătiți instituțional pentru aceste capitole?

Cristina Gherasimov: Ca și în cazul oricărei țări candidate, consider că mediul înconjurător este unul dintre cele mai dificile capitole. Asta se datorează standardelor și normelor stricte pe care trebuie să le implementăm, astfel încât să avem garanția că apa pe care o bem este sigură, că solul în care cultivăm legume este curat și că trăim într-un mediu sănătos.

Pentru noi, acest lucru presupune transformări majore de infrastructură, aici, acasă, care sunt foarte costisitoare. Totuși, ele sunt în beneficiul direct al cetățenilor, iar din acest motiv aș spune că este unul dintre cele mai dificile capitole tehnice.

Un alt capitol provocator este justiția – din nou, nu doar pentru Republica Moldova, ci pentru întreaga regiune. Toate statele candidate care aspiră la aderarea la Uniunea Europeană se confruntă cu provocări similare în acest domeniu.

Justiția este, să spunem așa, capitolul cu care se deschid și, totodată, se încheie negocierile de aderare, tocmai din cauza complexității reformelor prin care trebuie să treacă un stat candidat.

IPN: Așa cum spuneți și dumneavoastră, justiția este un subiect intens discutat și un domeniu care necesită eforturi susținute pentru a evita stagnarea. Ce progrese ați înregistrat în acest domeniu în ultimul an?

Cristina Gherasimov: În ultimul an, am demarat procesul de vetting – un exercițiu esențial de curățare a sistemului de justiție. Știu că toți cetățenii așteaptă ca această reformă să se finalizeze cât mai curând, pentru că dorim cu toții să vedem un sistem judiciar corect și funcțional.

Totuși, trebuie să înțelegem că este un proces extrem de complex, nu doar în Republica Moldova. Toate statele care au inițiat reforme similare s-au confruntat cu dificultăți, din cauza intereselor deja înrădăcinate și a capturării instituțiilor statului. În multe cazuri, astfel de reforme au durat ani sau chiar decenii.

În ceea ce ne privește, am făcut deja primii pași importanți, iar o mare parte dintre aceștia au fost reflectați în cele 9 recomandări ale Comisiei Europene, care au permis Republicii Moldova să avanseze spre următoarea etapă – cea a negocierilor de aderare.

Am demonstrat un progres semnificativ, însă acest lucru nu înseamnă că reforma s-a încheiat. Reforma justiției este un proces continuu, profund și va necesita timp pentru a da rezultate durabile.

IPN: Da, pentru că, mai ales omul de rând, percepe reforma justiției prin prisma dosarelor de rezonanță despre care se tot discută. Există așteptarea unei finalități în aceste dosare, care, de fapt, par să stagneze și, în acest fel, afectează percepția asupra întregului proces de reformare a justiției. Ce le răspundeți cetățenilor care văd această stagnare?

Cristina Gherasimov: Desigur, unul dintre criteriile finale prin care oamenii evaluează reforma justiției este câți dintre cei care au comis ilegalități au ajuns, în cele din urmă, în închisoare. Însă, în paralel, există multe alte criterii relevante pentru a evalua starea reală a justiției în Republica Moldova.

Cred că, cel mai important, este ca orice cetățean care ajunge într-o instanță de judecată să aibă încrederea că va fi tratat corect, conform legii – și nu în funcție de bani, influențe sau interese personale care afectează actul de justiție.

IPN: Cât de pregătită este administrația publică pentru negocierile tehnice cu Bruxelles-ul? Aveți suficient personal, aveți suficientă expertiză în acest sens?

Cristina Gherasimov: Instituțiile lucrează la capacitate maximă. Vreau să vă spun că ne-am mobilizat într-un ritm fără precedent pentru țara noastră. Funcționari publici, experți din societatea civilă, conaționali din diaspora – toți lucrează mână în mână pentru a asigura o prezentare la cel mai înalt nivel.

Vă spun sincer: la început aveam îngrijorări majore, pentru că este adevărat – capacitatea administrativă este unul dintre punctele sensibile, unde mulți spun că Republica Moldova încă șchiopătează.

Dar ne-am mobilizat și primim aprecieri foarte înalte la Bruxelles pentru eforturile depuse și pentru modul în care echipele noastre se prezintă în procesul de negocieri.

Cred că cel mai important pas pentru noi, ca țară, va fi implementarea reală a acestor transformări aici, acasă. Pentru că una este să așterni pe hârtie niște reforme, și alta este să le pui efectiv în aplicare. Noi lucrăm la acest proces de implementare nu doar din 2022, de când am obținut statutul de țară candidată, ci încă din 2014 – de la semnarea Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană.

S-au făcut multe, dar am putea face și mai mult. Iar faptul că am trecut acum de la etapa de asociere la cea de aderare este, în opinia mea, un motor puternic și o motivație suplimentară pentru instituțiile noastre să muncească și mai intens. Este adevărat că ne-ar prinde bine mai multe mâini de ajutor, și de aceea lucrăm în continuare pentru a atrage colegi noi care să se alăture acestui efort comun.

Primul obstacol pe care trebuie să-l depășim – lipsa de încredere în noi înșine

IPN: Nu putem ignora faptul că există mulți cetățeni sceptici față de parcursul european al Republicii Moldova. Unii îl percep ca fiind un proces prea lung, abstract și fără beneficii clare. Ce le-ați transmite acestor persoane? Cum le-ați explica, concret, care sunt beneficiile reale ale integrării europene – atât cele deja vizibile, cât și cele care vor deveni și mai evidente odată cu aderarea propriu-zisă a Republicii Moldova la Marea Familie Europeană?

Cristina Gherasimov: Înainte de a vorbi despre beneficiile viitoarei noastre aderări – de care, de altfel, deja începem să ne bucurăm – aș vrea să subliniez un lucru important: la Bruxelles există mai multă încredere în parcursul nostru european și o abordare mult mai serioasă decât, uneori, la noi acasă.

În Republica Moldova, foarte mulți dintre cetățeni nu cred cu adevărat că putem adera până în 2030. Cred că acesta este primul obstacol pe care trebuie să-l depășim – lipsa de încredere în noi înșine.

Trebuie să credem că putem reuși și că vom reuși. Obstacolele vor exista, este firesc într-un asemenea proces complex. Dar asta nu înseamnă că nu le putem depăși. Aderarea este un proces continuu, care presupune efort, perseverență și solidaritate – dar este posibil.

Este un proces de transformare foarte complex, care vizează toate aspectele vieții – de la cetățeanul de rând, la instituțiile statului, economia de piață și nu numai. Dar, înainte de toate, trebuie să fim noi cei care credem că vom reuși. În ceea ce privește beneficiile, noi deja de mulți ani ne bucurăm de avantajele apropierii de Uniunea Europeană – doar că, adesea, le luăm de-a gata și nu le conștientizăm pe deplin.

IPN: Ca și cum așa ar trebui…

Cristina Gherasimov: Luăm adesea aceste beneficii ca și cum ni s-ar cuveni „gratuit”, de parcă așa ar trebui să fie. Dar realitatea este că ceea ce am obținut deja datorită apropierii de Uniunea Europeană reprezintă pași enormi. Faptul că nu mai stăm la cozi la ambasade și că putem călători liber, doar cu pașaportul Republicii Moldova, este deja o realizare extraordinară în relația noastră cu Uniunea Europeană. Odată ce vom deveni stat membru, cele patru libertăți fundamentale ale UE vor deveni pe deplin accesibile fiecărui cetățean: libertatea de circulație a persoanelor, a bunurilor, a capitalului și a serviciilor.

Ce înseamnă asta, concret? Înseamnă că un antreprenor, fie că este din Chișinău, Bălți, Cahul sau Edineț, va putea produce nu doar pentru piața noastră internă de 2,5 milioane de oameni, ci va avea acces la o piață de aproape jumătate de miliard de consumatori. Ca indivizi și ca țară, vom avea oportunități economice extraordinare – oportunități pentru care orice alt stat și-ar dori să facă parte din piața internă a Uniunii Europene. În primul rând, UE oferă o piață de desfacere uriașă, fără bariere comerciale. Dar în același timp, Uniunea Europeană înseamnă și pace – un lucru esențial pe care, din păcate, îl înțelegem adesea doar când e pus în pericol.

De când a început războiul în Ucraina, acum mai bine de trei ani, Republica Moldova a reușit să mențină pacea pe propriul teritoriu. Iar acest lucru se datorează și sprijinului venit din partea partenerilor noștri europeni. Uniunea Europeană este o familie care oferă sprijin nu doar în vremuri bune, ci și în perioade de criză. Am primit investiții importante, care în mod normal nu ar fi venit într-o țară aflată la granița unui conflict.

Din perspectiva securității, a apărării, dar și a dezvoltării economice, sprijinul UE este esențial. Avem deja un Plan de Creștere Economică din partea Comisiei Europene, care va aduce aproape 2 miliarde de euro în economia noastră. Aceste fonduri vor contribui la îmbunătățirea nivelului de trai – vor genera creștere economică, salarii și pensii mai mari.

Uniunea Europeană înseamnă oportunități, iar noi vom putea beneficia de ele în măsura în care vom fi pregătiți. Mai avem de muncit până să devenim stat membru, dar beneficiile acestei integrări le simțim deja, aici, la noi acasă.

IPN: Așa cum ați menționat și dumneavoastră mai devreme, euroscepticismul este, din păcate, alimentat de propaganda anti-UE, care atinge cote foarte înalte în prezent, nu doar în Republica Moldova, ci și în alte țări. În unele regiuni ale țării, această propagandă pare chiar să câștige tot mai mult teren. Ce ar trebui făcut, concret, pentru a ne spori reziliența în fața acestui val de dezinformare? Cum putem deveni mai conștienți și mai critici în raport cu informațiile pe care alegem să le consumăm zilnic?

Cristina Gherasimov: În primul rând, este esențial să ne informăm din mai multe surse, pentru a avea acces la informații obiective. Dacă ne bazăm pe o singură sursă, e greu să avem certitudinea că informația este veridică. În paralel, depunem eforturi ca, prin școli și prin metode interactive, să transmitem informații de bază despre Uniunea Europeană și despre parcursul nostru european. Scopul este ca toți cetățenii să dispună de un minimum de cunoștințe care să demonteze miturile și falsurile care circulă în spațiul public.

Dezinformarea nu afectează doar Republica Moldova – este prezentă în toată regiunea și chiar dincolo de ea. Este foarte important să învățăm să ne informăm corect și, la fel de important, să nu contribuim la răspândirea falsurilor sau a manipulărilor, fie că este vorba despre Uniunea Europeană, fie despre drumul nostru de aderare.

IPN: Ce rol joacă România în sprijinirea Republicii Moldova pe acest parcurs european, în mod concret, în această perioadă?

Cristina Gherasimov: România a fost mereu portavocea Republicii Moldova, nu doar la Bruxelles, ci și în toate capitalele europene. Interesele noastre au fost constant puse pe masa de discuții ori de câte ori România a fost prezentă în acele formate. Dacă ne referim la ultimii doi-trei ani, o mare parte din ceea ce am reușit să realizăm se datorează și sprijinului constant venit din partea colegilor și prietenilor noștri din instituțiile românești, care au promovat obiectivele noastre la cel mai înalt nivel.

La un nivel mai tehnic, România ne sprijină prin experții de care dispun și pe care noi, din păcate, nu îi avem suficienți aici, acasă. Ne oferă expertiză, bune practici, dar și un avantaj major – legislația europeană (acquis-ul comunitar) este deja tradusă în limba română. Este un aspect de care, de multe ori, nu suntem pe deplin conștienți. Alte state candidate trebuie să traducă mii de pagini de legislație, în timp ce noi avem deja acest instrument esențial la dispoziție.

Pe scurt, România ne ajută pe toate fronturile – de la promovarea intereselor noastre naționale în forurile europene, până la sprijin tehnic concret, absolut necesar pentru a putea avansa în procesul de aderare.

Această fereastră se poate închide, dacă nu acționăm hotărât și rapid

IPN: Există riscul ca unele state membre să blocheze sau să amâne extinderea Uniunii Europene? Și dacă da, cum vă poziționați în fața acestui scepticism?

Cristina Gherasimov: La această etapă, în ceea ce privește Republica Moldova, nu există niciun stat membru al Uniunii Europene care să se opună aderării noastre. Însă acest context favorabil nu este garantat pe termen nelimitat.

Astăzi avem o fereastră de oportunitate istorică, oferită de conjunctura europeană, de momentul în care se află Uniunea Europeană. Este responsabilitatea noastră să valorificăm această oportunitate, pentru că fereastra s-ar putea închide oricând. Vedem o Comisie Europeană extrem de deschisă în privința extinderii și foarte activă în sprijinul statelor candidate. Vedem, de asemenea, instrumente concrete puse la dispoziția noastră pentru a accelera pregătirile în vederea aderării.

Dar în același timp, trebuie să fim conștienți și de provocările interne cu care se confruntă unele state membre. Așa cum crizele externe ne afectează pe noi, ele afectează și restul Europei. Prețurile nu cresc doar la Chișinău – cresc în întreaga Uniune. Dezinformarea nu se răspândește doar în Republica Moldova – este o problemă generalizată în Europa.

Prin urmare, această fereastră de oportunitate se poate micșora treptat, ba chiar se poate închide, dacă nu acționăm hotărât și rapid.