Un eveniment tragic a marcat istoria poporului armean acum peste 110 ani, în Imperiul Otoman. Genocidul armean, cunoscut cu denumirea de „Teghean” în limba armeană, a fost o crimă sistematică, desfășurată între 1915 și 1923, care a dus la exterminarea a circa un milion 500 de mii de armeni. Un omagiu victimelor a fost adus în cadrul conferinței de presă, organizată la IPN, cu genericul „În memoria genocidului armean: calea spre solidaritate și înțelegere reciprocă”.
„Genocidul armean nu a fost doar o atrocitate împotriva unui popor, ci un atac asupra întregii civilizații care a trăit pe acest teritoriu de mii de ani”, a declarat Eduard Alhazov, președintele Consiliului seniorilor al comunității armene din Moldova. Potrivit lui, genocidul este un punct de cotitură în istoria umanității, care, din păcate, continuă să fie trecut cu vederea de multe națiuni ale lumii.
Președintele comunității armenești din Moldova, Karen Hovhannisyan, a subliniat că membrii acesteia împărtășesc durerea provocată de tragedie și nu-și mai doresc repetarea unor astfel de crime. Potrivit lui Hovhannisyan, genocidul armenilor nu a fost o luptă pentru apărarea unui teritoriu, ci un masacru împotriva unor oameni care se aflau la ei acasă, dar care au fost uciși în cele mai crude moduri, în drumul lor de deportare.
Liderul comunității armenești consideră „important ca Moldova să adopte un proiect de lege în raport cu acest genocid. Karen Hovhannisyan a adăugat că recunoașterea erorilor istorice ajută o națiune să evolueze și să învețe din trecut, iar etnicii armeni din Moldova cer acest pas pentru a întări valorile fundamentale ale statului.
Deși numărul exact al victimelor nu poate fi stabilit cu exactitate, cercetările istorice arată că, în acei ani, sute de mii de armeni au fost uciși, alții au fost deportați în regiunile deșertice ale Siriei actuale, unde condițiile inumane au dus la moartea altor zeci de mii de oameni. A fost doar apogeul unei serii de persecuții, care au început cu mult înainte de 1915, dar care au atins culmi devastatoare în acel an.
În ciuda acestui context dramatic, armenii din întreaga lume continuă să păstreze vie memoria celor pierduți. An de an au loc evenimente comemorative, mitinguri și conferințe, pentru a prezenta faptele istorice în atenția publicului larg.
„Durerea trăită de armeni este personală și colectivă în același timp. Păstrăm amintirile pentru ca asemenea crime să nu se mai întâmple în istoria umanității”, a declarat Karen Gasparean.
Comunitatea armeană din Moldova a subliniat integrarea organică a armenilor în economia și cultura țării. Armenii care trăiesc pe acest teritoriu de aproape 800 de ani continuă să se implice activ în viața socială, culturală și economică din Moldova.
Totodată, participanții la conferință au atras atenția asupra importanței recunoașterii genocidului armean de către mai multe state, pentru a preveni repetarea unor tragedii similare. Ei au mai subliniat că istoria pedepsește aspru neînsușirea lecțiilor, iar recunoașterea și prevenirea genocidului sunt esențiale pentru a proteja valorile fundamentale ale democrației.
Comunitatea armeană din Moldova continuă să păstreze memoria genocidului armean prin diverse activități educaționale și comemorative.
În fiecare an, în preajma zilei de 24 aprilie, armenii se reunesc la biserică, participând la liturghii și mitinguri pașnice, cu scopul de a transmite durerea, precum și detalii importante despre această tragedie pentru poporul armean. Aceste și alte activități nu sunt considerate doar manifestații de comemorare, ci și măsuri orientate în educarea tineretului, pentru prevenirea unor astfel de tragedii în viitor.
„Fiecare armean știe despre această crimă, iar copiii noștri, încă de la școală, învață această temă. Generațiile viitoare trebuie să cunoască istoria”, a declarat președintele comunității.
La final de conferință, liderii comunității armene au făcut apel la autorități să adopte o lege care să recunoască genocidul armean, demonstrând astfel angajamentul față de democrație și respectul pentru drepturile omului.
Notă: Agenția IPN oferă dreptul la replică persoanelor care se consideră vizate în știrile realizate de pe declarațiile organizatorilor prezentei conferințe de presă, inclusiv prin facilitarea organizării altei conferințe de presă în condiții similare.
