Vot final pentru modificările la Codul Electoral

La câteva ore după ce modificările la Codul Electoral au fost aprobate în primă lectură, Parlamentul a votat proiectul și în lectură finală. Noile prevederi stipulează criteriile în baza cărora se va decide neadmiterea în cursa electorală a membrilor unui partid declarat neconstituțional. Este vorba despre persoanele bănuite, învinuite sau inculpate de săvârșirea unor infracțiuni care au fost menționate de către Curtea Constituțională ca argument în contextul declarării neconstituționalității partidului politic. Prevederile urmează să intre în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial, transmite IPN.

La fel, nu vor fi admise în alegeri persoanele care au fost excluse dintr-un scrutin electoral anterior ca urmare a încălcării principiului finanțării transparente, iar acest fapt a fost reținut drept argument distinct la declararea neconstituționalității partidului politic. Pasibile de neadmitere vor fi și cei culpabili de comiterea unor fapte ce au dus la includerea acestora în listele de sancțiuni internaționale ale unor organizații internaționale aau ale unor state, acest fapt constituind o circumstanță particulară reținută de către Curte în cuprinsul hotărârii de declarare a neconstituționalității partidului.

Pentru aplicarea restricțiilor, Inspectoratul General al Poliției, Centrul Național Anticorupție, Serviciul de Informații și Securitate și Procuratura Generală vor prezenta Comisiei Electorale Centrale informația cu privire la persoanele ce cad sub incidența criteriilor aprobate. În baza informațiilor prezentate, CEC va întocmi lista persoanelor ce cad sub incidența noilor restricții și o vor comunica organelor electorale.

Legea de completare a Codului Electoral mai prevede și remediul judiciar efectiv – posibilitatea contestării la Curtea de Apel Chișinău a deciziilor administrative prin care se vor aplica restricțiile respective.

Restricția de a candida va fi valabilă pentru o perioadă de 3 ani de la data pronunțării hotărârii Curții Constituționale privind declararea neconstituționalității unui partid politic.

Centrul Analitic Independent „Expert-Grup”, în colaborare cu Maib și cu susținerea Ambasadei Regatului Țărilor de Jos în Republica Moldova, organizează evenimentul de lansare a Ofertei publice privind obligațiunile municipale emise de Primăria Ceadâr-Lunga /maib park /ora 10:00/.

AGENȚIA DE PRESĂ IPN invită reprezentanții mass-media la dezbaterea publică cu tema: „Neutralitatea și capacitatea de apărare a cetățeanului și a statului”, ediția a 354-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”. Participanți: Dionis Cenușa, politolog, expert asociat la Centrul pentru Studii Est Europene, Lituania; Andrei Curăraru, expert în domeniul securității internaționale și naționale, Comunitatea WatchDog; Igor Boţan, expert permanent al proiectului /Sala de conferințe a Agenției IPN, stradela Teatrului, 2/2, etajul 3, online pe canalul de YouTube al Agenției, pe pagina de Facebook IPN Agenție de presă și accesată ulterior în arhivă; Realitatea TV, în direct sau în reluare, precum și pe www.Rlive.md /ora 11:00/.

Ministerul Educației și Cercetării, în parteneriat cu Agenția Relații Interetnice, Asociația Etnografică a Romilor și Coaliția „Vocea Romilor”, organizează o masă rotundă cu genericul: „Memoria Holocaustului romilor – lecții pentru prezent și viitor”, în contextul Zilei europene de comemorare a victimelor Holocaustului împotriva Romilor /Casa Guvernului, intrarea din strada Bănulescu-Bodoni /ora 11:00/.

Este inaugurată expoziția „Autori basarabeni în lume” în cadrul Zilelor Diasporei 2026, care se desfășoară sub genericul „Oriunde am fi, Moldova ne unește!” /Biblioteca Națională a Republicii Moldova /ora 11:00/.

Adunarea Populară a Găgăuziei se întrunește în ședință /APG, Comrat /ora 14:00/.

Au loc depuneri de flori și ceremonia de dezvelire a plăcii comemorative dedicate memoriei victimelor Holocaustului împotriva romilor din timpul celui de-al Doilea Război Mondial /Teritoriul Gării Visterniceni din municipiul Chișinău, str. Petricani nr. 3 /ora 15:00/.

Ministra afacerilor externe a Republicii Letonia, Baiba Braže, efectuează o vizită de lucru în Republica Moldova /3-4 august/.

0 FacebookTwitterPinterestEmail

Vot final pentru modificările la Codul Electoral

La câteva ore după ce modificările la Codul Electoral au fost aprobate în primă lectură, Parlamentul a votat proiectul și în lectură finală. Noile prevederi stipulează criteriile în baza cărora se va decide neadmiterea în cursa electorală a membrilor unui partid declarat neconstituțional. Este vorba despre persoanele bănuite, învinuite sau inculpate de săvârșirea unor infracțiuni care au fost menționate de către Curtea Constituțională ca argument în contextul declarării neconstituționalității partidului politic. Prevederile urmează să intre în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial, transmite IPN.

La fel, nu vor fi admise în alegeri persoanele care au fost excluse dintr-un scrutin electoral anterior ca urmare a încălcării principiului finanțării transparente, iar acest fapt a fost reținut drept argument distinct la declararea neconstituționalității partidului politic. Pasibile de neadmitere vor fi și cei culpabili de comiterea unor fapte ce au dus la includerea acestora în listele de sancțiuni internaționale ale unor organizații internaționale aau ale unor state, acest fapt constituind o circumstanță particulară reținută de către Curte în cuprinsul hotărârii de declarare a neconstituționalității partidului.

Pentru aplicarea restricțiilor, Inspectoratul General al Poliției, Centrul Național Anticorupție, Serviciul de Informații și Securitate și Procuratura Generală vor prezenta Comisiei Electorale Centrale informația cu privire la persoanele ce cad sub incidența criteriilor aprobate. În baza informațiilor prezentate, CEC va întocmi lista persoanelor ce cad sub incidența noilor restricții și o vor comunica organelor electorale.

Legea de completare a Codului Electoral mai prevede și remediul judiciar efectiv – posibilitatea contestării la Curtea de Apel Chișinău a deciziilor administrative prin care se vor aplica restricțiile respective.

Restricția de a candida va fi valabilă pentru o perioadă de 3 ani de la data pronunțării hotărârii Curții Constituționale privind declararea neconstituționalității unui partid politic.

Unul din zece studenți din Moldova provine din străinătate. Numărul acestora a ajuns la un nivel record în anul de studii 2025-2026 – 6 423 de persoane, cu 667 mai multe decât în anul precedent. Expertul economic Veaceslav Ioniță consideră că acest segment are un potențial important, însă rămâne insuficient valorificat, transmite IPN.

Ponderea studenților străini în totalul populației universitare a crescut semnificativ în ultimii ani, de la 1,3% în 2010 la 10,2% în 2026. Potrivit expertului IDIS „Viitorul”, atragerea tinerilor din alte țări poate contribui atât la consolidarea financiară a universităților, cât și la creșterea calității educației și dezvoltarea exportului de servicii educaționale.

Cei mai mulți studenți străini provin din România – 56,4% din total. Urmează India, cu 19%, Ucraina – 8,6%, Turcia – 6,9% și Israel – 6,7%.

Veaceslav Ioniță susține că Republica Moldova are mai multe avantaje în atragerea studenților internaționali, printre care apropierea culturală și lingvistică de România, dar și posibilitatea dezvoltării unor programe de pregătire în limba română pentru tinerii din alte state.

În ultimele două decenii, numărul total al studenților din Republica Moldova s-a redus de la aproximativ 128 de mii în 2006-2007 la 62 900 în 2025-2026. Totuși, în ultimii doi ani, numărul acestora a crescut cu circa 6 400, iar aproximativ 20% din această creștere a fost generată de majorarea numărului de studenți străini.

0 FacebookTwitterPinterestEmail
1 IANUARIE, 2025