Statutul de neutralitate al Republicii Moldova, capacitatea de apărare a statului și efectele războiului din Ucraina asupra securității regionale au fost temele principale abordate în cadrul dezbaterii publice „Neutralitatea și capacitatea de apărare a cetățeanului și a statului”, organizată de Agenția de presă IPN. Experții prezenți la dezbatere au analizat atât semnificația juridică a neutralității, cât și modul în care acest statut funcționează în actualul context de securitate, marcat de războiul din Ucraina.

Expertul permanent al proiectului, Igor Boțan, a explicat ce presupune, din punct de vedere al dreptului internațional, statutul de neutralitate permanentă și care sunt obiectivele urmărite de statele care aleg această opțiune.

„Neutralitatea permanentă este un statut juridic prin care un stat suveran decide, prin voință proprie sau prin acorduri internaționale, să nu participe la niciun conflict armat sau alianță militară, nici pe timp de pace, nici în caz de război, beneficiind în schimb de recunoașterea și respectarea acestei stări de către alte țări. Statele subliniază caracterul permanent al neutralității lor pentru a obține o recunoaștere internațională fermă, a descuraja agresiunile externe și a asigura vecinii că nu reprezintă o amenințare militară, construind astfel o predictibilitate diplomatică de lungă durată”, a explicat expertul permanent al proiectului, Igor Boțan.

Politologul Dionis Cenușă a menționat că, în cazul Republicii Moldova, neutralitatea constituțională este afectată de realitățile de securitate din teren.

„În Republica Moldova, din păcate, neutralitatea este mai degrabă pe hârtie. Faptul că Republica Moldova continuă să aibă nevoie de asistență externă pentru a-și asigura o armată eficientă, arată că suntem în faza incipientă. Chiar dacă avem această dezbatere între modernizarea armatei, care este laitmotivul acestei guvernări, și demilitarizarea, care este narativul forțelor proruse, trebuie să recunoaștem că Republica Moldova este unicul beneficiar din regiune care a reușit să construiască primii piloni pentru capacitatea de apărare cu ajutorul granturilor Uniunii Europene”, a explicat Dionis Cenușă.

La rândul său, expertul Comunității WatchDog, Andrei Curăraru, a vorbit despre circumstanțele în care neutralitatea a fost inclusă în Constituție și a susținut că această prevedere nu și-a atins scopul, în condițiile în care o parte din teritoriul țării continuă să fie sub ocupație.

„Constituția a fost adoptată în 1994. Vorbim despre un stat care tocmai ieșise dintr-un conflict armat. În contextul în care armistițiul a fost semnat de Boris Elțin și Mircea Snegur, cred că putem vorbi despre un război. Astfel, introducerea neutralității în Constituția țării reprezenta un mesaj că Republica Moldova nu își dorește extinderea conflictului sau participarea în alianțe care ar antagoniza Federația Rusă. Este o normă care nu a funcționat bine niciodată având în vedere că 11% din teritoriul Republicii Moldova este ocupat de către Federația Rusă până astăzi”, a precizat Andrei Curăraru.

Dezbaterea publică „Neutralitatea și capacitatea de apărare a cetățeanului și a statului” este ediția a 354-a de dezbateri din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”. Agenția IPN desfășoară acest ciclu de dezbateri cu sprijinul Fundației germane Hanns Seidel.