Fără amalgamare, satele mici nu pot atrage investiții semnificative, primari

Fără procesul de amalgamare voluntară a comunităților, satele mici riscă să nu atragă investiții importante și să nu dezvolte infrastructura necesară pentru servicii publice moderne. O spun primarii care au inițiat deja procesul. Potrivit lor, doar prin unificarea resurselor, a populației și a capacităților administrative pot accesa proiecte de zeci de milioane și atrage investitori care să creeze locuri de muncă. Subiectul a fost discutat în cadrul unui club de presă organizat de Asociația pentru Democrație Participativă ADEPT, transmite IPN.

Viceprimarul comunei Sculeni, din raionul Ungheni, Valeriu Antonov, a declarat că localitatea a aplicat la un proiect pentru construirea unui sistem de canalizare în valoare de 60 de milioane de lei, însă nu a fost selectată din cauza dimensiunii reduse a comunității.

„Suntem o comunitate prea mică pentru investiții de anvergură. Este necesar să creștem și să ne dezvoltăm, să atingem standarde urbane chiar în mediul rural. Cu o mie sau două mii de locuitori, nu putem implementa proiecte concepute pentru cinci sau zece mii de oameni”, a explicat Valeriu Antonov.

Și primarul comunei Telița din raionul Anenii Noi, Rodica Rusu, vede în amalgamarea localităților o soluție viabilă pentru dezvoltarea economică. Potrivit ei, comunitățile nu pot depinde permanent de fondurile alocate de la autoritățile centrale și trebuie să își consolideze propria bază economică. Unirea localităților ar aduce o forță de muncă mai mare și o capacitate administrativă sporită, factori esențiali pentru atragerea investitorilor.

Reprezentanții autorităților locale atrag atenția că, în comunitățile mici, costurile administrative sunt mai mari raportate la numărul de locuitori. În schimb, serviciile publice devin mai eficiente și mai sustenabile atunci când un număr mai mare de utilizatori este conectat la aceleași rețele și infrastructuri.

Potrivit ADEPT, în 2025 procesul de amalgamare voluntară implica 370 de primării din întreaga țară. Au fost identificate 83 de clustere potențiale de unificare, dintre care două au fost deja finalizate.

Evenimentul a fost organizat în cadrul proiectului „Consolidarea capacităților autorităților publice la nivel local și susținerea dialogului în procesul de reformă a administrației publice”, implementat de Asociația ADEPT, cu sprijin financiar din partea Ambasadei Regatului Țărilor de Jos în Republica Moldova.

Consiliul Superior al Magistraturii se întrunește în ședință /CSM /ora 09:30/.

Comisia parlamentară juridică, pentru numiri și imunități se întrunește înședință /Parlament, Sala Europa /ora 10:00/.

Consiliul municipal Chișinău se convoacă în ședința extraordinară /Primăria Chișinău /ora 10:00/.

Ministerul Educației și Cercetării și Agenția Națională pentru Curriculum și Evaluare organizează evenimentul de totalizare a campaniei „Matematica de la egal la egal” /UPSC „Ion Creangă” /ora 10:00/.

Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică se întrunește în ședință /ANRE /ora 10:00/.

Parlamentul se întrunește ședință plenară, la care premierul desemnat, Vasile Tofan, prezintă Programul de activitate al Guvernului și solicită votul de încredere pentru noul cabinet de miniștri ora 11:00/.

Comisia Electorală Centrală se întrunește în ședință /CEC /ora 15:00/.

0 FacebookTwitterPinterestEmail

Fără amalgamare, satele mici nu pot atrage investiții semnificative, primari

Fără procesul de amalgamare voluntară a comunităților, satele mici riscă să nu atragă investiții importante și să nu dezvolte infrastructura necesară pentru servicii publice moderne. O spun primarii care au inițiat deja procesul. Potrivit lor, doar prin unificarea resurselor, a populației și a capacităților administrative pot accesa proiecte de zeci de milioane și atrage investitori care să creeze locuri de muncă. Subiectul a fost discutat în cadrul unui club de presă organizat de Asociația pentru Democrație Participativă ADEPT, transmite IPN.

Viceprimarul comunei Sculeni, din raionul Ungheni, Valeriu Antonov, a declarat că localitatea a aplicat la un proiect pentru construirea unui sistem de canalizare în valoare de 60 de milioane de lei, însă nu a fost selectată din cauza dimensiunii reduse a comunității.

„Suntem o comunitate prea mică pentru investiții de anvergură. Este necesar să creștem și să ne dezvoltăm, să atingem standarde urbane chiar în mediul rural. Cu o mie sau două mii de locuitori, nu putem implementa proiecte concepute pentru cinci sau zece mii de oameni”, a explicat Valeriu Antonov.

Și primarul comunei Telița din raionul Anenii Noi, Rodica Rusu, vede în amalgamarea localităților o soluție viabilă pentru dezvoltarea economică. Potrivit ei, comunitățile nu pot depinde permanent de fondurile alocate de la autoritățile centrale și trebuie să își consolideze propria bază economică. Unirea localităților ar aduce o forță de muncă mai mare și o capacitate administrativă sporită, factori esențiali pentru atragerea investitorilor.

Reprezentanții autorităților locale atrag atenția că, în comunitățile mici, costurile administrative sunt mai mari raportate la numărul de locuitori. În schimb, serviciile publice devin mai eficiente și mai sustenabile atunci când un număr mai mare de utilizatori este conectat la aceleași rețele și infrastructuri.

Potrivit ADEPT, în 2025 procesul de amalgamare voluntară implica 370 de primării din întreaga țară. Au fost identificate 83 de clustere potențiale de unificare, dintre care două au fost deja finalizate.

Evenimentul a fost organizat în cadrul proiectului „Consolidarea capacităților autorităților publice la nivel local și susținerea dialogului în procesul de reformă a administrației publice”, implementat de Asociația ADEPT, cu sprijin financiar din partea Ambasadei Regatului Țărilor de Jos în Republica Moldova.

Programul de guvernare propus de premierul desemnat Vasile Tofan prevede apropierea treptată a regiunii transnistrene de spațiul constituțional și extinderea regulilor naționale pe întreg teritoriul țării. Documentul are drept obiectiv „avansarea pașnică și ireversibilă a reintegrării țării”, prin consolidarea suveranității și integrității teritoriale, transmite IPN.

Documentul include operaționalizarea, din 1 ianuarie 2027, a Fondului de convergență, destinat finanțării proiectelor în domenii precum educația, sănătatea, infrastructura locală, apa și sanitația, serviciile sociale, cultura și conectivitatea.

Programul prevede și extinderea accesului locuitorilor din regiunea transnistreană la documente emise de autoritățile constituționale, servicii medicale, prestații sociale, programe de ocupare și alte servicii publice. Totodată, sunt incluse măsuri pentru protejarea drepturilor fundamentale, inclusiv libera circulație, dreptul la proprietate, educația în limba română și libertatea de exprimare.

În domeniul securității, programul prevede menținerea dialogului pentru soluționarea problemelor cetățenilor și monitorizarea permanentă a situației din Zona de Securitate. Documentul mai propune transformarea actualei misiuni de menținere a păcii într-o misiune civilă internațională și continuarea demersurilor pentru retragerea trupelor și munițiilor Federației Ruse de pe teritoriul Republicii Moldova.

Potrivit documentului, integrarea europeană va fi principalul instrument de modernizare și apropiere a întregului teritoriu al țării de standardele Uniunii Europene, inclusiv prin pregătirea aplicării legislației europene în regiunea transnistreană.

Vasile Tofan va prezenta marți în Parlament programul de activitate și componența echipei guvernamentale, solicitând votul de încredere al deputaților. Conform Constituției, Guvernul poate fi învestit cu votul majorității deputaților aleși.

0 FacebookTwitterPinterestEmail
1 IANUARIE, 2025