Trecerea de la contorizarea netă la facturarea netă și provocările legate de dezvoltarea surselor regenerabile au fost în centrul consultărilor publice desfășurate vineri în Parlament. Discuțiile au fost organizate de Comisia economie, buget și finanțe, cu participarea autorităților, furnizorilor de energie, prosumatorilor și altor actori ai pieței energetice, transmite IPN.
„Am vrut să avem această discuție pentru a înțelege mai bine cum funcționează piața după ultimele modificări legislative și ce putem ajusta pentru a sprijini dezvoltarea durabilă a sectorului energiei regenerabile”, a declarat președintele comisiei, Radu Marian. Acesta a menționat că, deși ponderea energiei verzi a crescut de la 3% în 2020 la peste 20% în prezent, rămân provocări legate de capacitatea rețelei, lipsa unor soluții de stocare și riscul de supraproducție.
Carolina Novac, secretar de stat la Ministerul Energiei, a explicat că modificările la Legea 10/2016, intrate în vigoare în noiembrie 2023, au introdus facturarea netă ca un răspuns la dezechilibrele din sistem. „Mecanismul este destinat să acopere consumul propriu al beneficiarului, nu să genereze venituri. Creșterea plafonului la 10kW pentru gospodării este un pas important spre încurajarea autoconsumului,” a subliniat ea. În același timp, autoritățile analizează posibilitatea introducerii unor granturi pentru soluții de stocare, cum ar fi cele pentru biogaz.
Din rândul prosumatorilor prezenți, Tamara Zgardan a semnalat că tranziția a diminuat semnificativ avantajele financiare pentru utilizatorii casnici. „Am investit în panouri fotovoltaice sperând la o reducere semnificativă a facturilor, dar sistemul actual îmi returnează doar o mică parte din energia livrată în rețea,” a spus ea. Alți participanți au cerut clarificări privind modul de calculare a plafonului și o mai bună corelare între consumul casnic și investițiile în echipamente.
Reprezentanții distribuitorilor de energie au susținut că schimbarea era inevitabilă pentru a menține stabilitatea sistemului și au pledat pentru soluții de lungă durată, inclusiv dezvoltarea contoarelor inteligente și introducerea tarifelor diferențiate în funcție de intervalul orar. S-a vorbit și despre potențialul comunităților energetice, ca soluție pentru utilizarea surplusului de energie și gestionarea eficientă a rețelei.
Consultările au confirmat că tranziția spre un sistem energetic modern, bazat pe surse regenerabile, este în desfășurare, dar implică adaptări legislative, tehnice și sociale. Autoritățile promit continuitatea dialogului pentru ca politicile publice să răspundă nevoilor reale ale tuturor celor implicați în transformarea energetică a Republicii Moldova.