Ex-ministru ucrainean, despre prezența serviciilor secrete rusești

Ca și la Chișinău, publicul de la Kiev este alertat de antenele de pe ambasadele Rusiei din capitalele europene – multe și sofisticate – care, pe lângă asigurarea transmiterii protejate a informației, se presupune că servesc unor activități subversive. În legătură cu aceasta, ex-ministrul afacerilor externe al Ucrainei, Vladimir Ogrîzko, acordă presei ucrainene un interviu, unde observă că „dacă te uiți la orice ambasadă a Rusiei din străinătate, ai senzația că acesta este un centru de comunicare cu spațiul cosmic”, transmite IPN.

Pe lângă aceasta, spune Vladimir Ogrîzko, există și alte echipamente care sunt folosite pentru a influența comportamentul anumitor indivizi și pentru a monitoriza anumite obiecte.

În contextul așa-numitului sindrom Havana – cazuri ciudate de tulburări grave de sănătate care au fost înregistrate printre oficialitățile din diferite părți ale lumii – sursa amintește că The Insider, Spiegel și postul de televiziune SBC au efectuat investigații proprii și au constatat că fiecare astfel de caz a coincis cu șederea în țară a unui angajat al Direcției Principale de Informații din Rusia, GRU.

„Nu aș exclude sub nicio formă că acele cazuri despre care s-a vorbit înainte și care revin acum în atenția publică (În Austria, a fost convocat Consiliul de Securitate după reținerea unui oficial suspectat de spionaj pentru Rusia. Iar în Republica Cehă a fost developată o rețea pro-rusă infiltrată printre deputați.) să fie rezultatul influenței deliberate a serviciilor speciale ruse”, spune Vladimir Ogrîzko. Iar Departamentul de Stat al SUA nu a confirmat prezența serviciilor speciale rusești în spatele „sindromului Havana” pentru că nu dispune de dovezi imbatabile în acest sens. Totodată, el admite că ar putea să existe o înțelegere mutuală între Rusia și SUA să nu abordeze acest subiect.

Expertul menționează că spionii sunt doar un instrument. „Scopul lor este de a crea în țară o rețea largă de agenți de influență, și tocmai acesta este obiectivul activității „diplomaților”, care încălzesc locul prin ambasade și consulate generale sau care o fac pe jurnaliștii pe lângă centrele culturale rusești sau alte ascunzișuri de acest gen”.

Și nu performanțele tehnice domină în arsenalul serviciilor speciale rusești în spațiul post-sovietic. „Cred că aici se lucrează la direct și se aplică forme de influență mult mai brutale… Ei lucrează obraznic, dur. Vedem asta și astăzi – cum recrutează, cumpără oameni pe bănuți… Vedem din activitățile de contrainformații ale SBU, care găbjește ba ici, ba colo oameni care lucrează pentru inamic. Iar dacă e vorba despre funcționari, ei sunt recrutați, în principal, cu chestii de șantaj, mită și amenințări. Aceste lucruri funcționează mult mai bine pentru a predispune persoana la negocieri sau altceva”, consideră Vladimir Ogrîzko.

În luna august 2023, Republica Moldova a expulzat 45 din cei 70 de diplomați ruși și personal tehnic al Ambasadei Federației Ruse la Chișinău după ce o anchetă a publicației rusești The Insider și a postului Jurnal TV din Moldova a descoperit un număr mare de antene pe clădirile ambasadei care ar colecta informații sensibile. În urma unei anchete, autoritățile moldovene au spus că, în loc „să se concentreze pe dezvoltarea bunelor relații”, Moscova și-ar folosi diplomații de la Chișinău pentru destabilizare. Ca urmare, s-a cerut ca numărul lor să fie limitat. Dar investigația arată că și după expulzarea masivă din august la Chișinău au rămas diplomați ruși care au legături cu serviciile de informații sau cu armata rusă.

Republica Moldova urmează să implementeze încă 40 de măsuri din Agenda de reforme 2025-2027, în al doilea semestru al anului. Următoarea etapă a reformelor și valorificarea sprijinului oferit de UE au fost discutate de premierul Vasile Tofan cu directorul general pentru extindere și vecinătatea estică al Comisiei Europene, Gert Jan Koopman, transmite IPN.

Premierul Vasile Tofan a declarat că obiectivul noului Guvern este relansarea economiei prin stimularea investițiilor, valorificarea eficientă a oportunităților oferite de Planul de creștere și accelerarea reformelor. Acestea ar urma să contribuie la dezvoltarea economică și integrarea Republicii Moldova în UE.

În același timp, un alt subiect al discuțiilor l-a constituit implementarea Agendei de reforme 2025-2027 și pregătirea următoarei etape de realizare a angajamentelor asumate. În prezent, Moldova a realizat 95% din acțiunile prevăzute în agendă, cel mai ridicat nivel dintre statele candidate la aderare.

La finalul întrevederii, cei doi oficiali și-au reafirmat angajamentul de a menține ritmul reformelor și de a valorifica pe deplin sprijinul oferit de UE pentru modernizarea economiei și îmbunătățirea nivelului de trai al cetățenilor.

În cazul unei evaluări pozitive din partea Comisiei Europene, Republica Moldova va beneficia în luna septembrie de o nouă tranșă în valoare de 157 de milioane de euro din Planul de creștere.

0 FacebookTwitterPinterestEmail

Ex-ministru ucrainean, despre prezența serviciilor secrete rusești

Ca și la Chișinău, publicul de la Kiev este alertat de antenele de pe ambasadele Rusiei din capitalele europene – multe și sofisticate – care, pe lângă asigurarea transmiterii protejate a informației, se presupune că servesc unor activități subversive. În legătură cu aceasta, ex-ministrul afacerilor externe al Ucrainei, Vladimir Ogrîzko, acordă presei ucrainene un interviu, unde observă că „dacă te uiți la orice ambasadă a Rusiei din străinătate, ai senzația că acesta este un centru de comunicare cu spațiul cosmic”, transmite IPN.

Pe lângă aceasta, spune Vladimir Ogrîzko, există și alte echipamente care sunt folosite pentru a influența comportamentul anumitor indivizi și pentru a monitoriza anumite obiecte.

În contextul așa-numitului sindrom Havana – cazuri ciudate de tulburări grave de sănătate care au fost înregistrate printre oficialitățile din diferite părți ale lumii – sursa amintește că The Insider, Spiegel și postul de televiziune SBC au efectuat investigații proprii și au constatat că fiecare astfel de caz a coincis cu șederea în țară a unui angajat al Direcției Principale de Informații din Rusia, GRU.

„Nu aș exclude sub nicio formă că acele cazuri despre care s-a vorbit înainte și care revin acum în atenția publică (În Austria, a fost convocat Consiliul de Securitate după reținerea unui oficial suspectat de spionaj pentru Rusia. Iar în Republica Cehă a fost developată o rețea pro-rusă infiltrată printre deputați.) să fie rezultatul influenței deliberate a serviciilor speciale ruse”, spune Vladimir Ogrîzko. Iar Departamentul de Stat al SUA nu a confirmat prezența serviciilor speciale rusești în spatele „sindromului Havana” pentru că nu dispune de dovezi imbatabile în acest sens. Totodată, el admite că ar putea să existe o înțelegere mutuală între Rusia și SUA să nu abordeze acest subiect.

Expertul menționează că spionii sunt doar un instrument. „Scopul lor este de a crea în țară o rețea largă de agenți de influență, și tocmai acesta este obiectivul activității „diplomaților”, care încălzesc locul prin ambasade și consulate generale sau care o fac pe jurnaliștii pe lângă centrele culturale rusești sau alte ascunzișuri de acest gen”.

Și nu performanțele tehnice domină în arsenalul serviciilor speciale rusești în spațiul post-sovietic. „Cred că aici se lucrează la direct și se aplică forme de influență mult mai brutale… Ei lucrează obraznic, dur. Vedem asta și astăzi – cum recrutează, cumpără oameni pe bănuți… Vedem din activitățile de contrainformații ale SBU, care găbjește ba ici, ba colo oameni care lucrează pentru inamic. Iar dacă e vorba despre funcționari, ei sunt recrutați, în principal, cu chestii de șantaj, mită și amenințări. Aceste lucruri funcționează mult mai bine pentru a predispune persoana la negocieri sau altceva”, consideră Vladimir Ogrîzko.

În luna august 2023, Republica Moldova a expulzat 45 din cei 70 de diplomați ruși și personal tehnic al Ambasadei Federației Ruse la Chișinău după ce o anchetă a publicației rusești The Insider și a postului Jurnal TV din Moldova a descoperit un număr mare de antene pe clădirile ambasadei care ar colecta informații sensibile. În urma unei anchete, autoritățile moldovene au spus că, în loc „să se concentreze pe dezvoltarea bunelor relații”, Moscova și-ar folosi diplomații de la Chișinău pentru destabilizare. Ca urmare, s-a cerut ca numărul lor să fie limitat. Dar investigația arată că și după expulzarea masivă din august la Chișinău au rămas diplomați ruși care au legături cu serviciile de informații sau cu armata rusă.

Din 1 septembrie, elevii claselor a IV-a vor fi evaluați la Limba și literatura română și Matematică prin note, și nu prin calificative, așa cum s-a întâmplat în ultimii ani. Prevederea se regăsește în noua Metodologie de evaluare în învățământul primar, aprobată de Ministerul Educației și Cercetării, transmite IPN.

Secretarul de stat al Ministerului Educației și Cercetării, Valentina Olaru, a declarat că noua metodologie propune un sistem de evaluare mai clar, mai coerent și mai apropiat de nevoile reale ale elevilor și profesorilor. Valentina Olaru a subliniat că această schimbare facilitează tranziția către gimnaziu, unde evaluarea se face exclusiv prin notare.

Aprobarea metodologiei a fost precedată de un proces de pilotare desfășurat pe parcursul precedentului an școlar. Evaluarea prin note a fost testată în 268 de instituții de învățământ cu predare în limbile română și rusă.

0 FacebookTwitterPinterestEmail
1 IANUARIE, 2025