O parte dintre deputații Adunării Populare a Găgăuziei, prim-adjunctul bașcanului, Ilia Uzun, precum și activiști politici și civici s-au întrunit pentru a discuta un document de compromis, pe care Comratul intenționează să-l transmită Comisiei Electorale Centrale și Parlamentului. Este vorba despre un mecanism temporar pentru desfășurarea alegerilor în regiune, convenit după discuțiile cu Chișinăul, transmite corespondentul IPN din Găgăuzia.

Principala dispută a fost provocată de un punct al documentului pregătit de Adunarea Populară, potrivit căruia alegerile în regiune ar urma să se desfășoare conform legislației Găgăuziei doar în măsura în care aceasta nu contravine legislației naționale. De asemenea, APG a decis să accepte propunerea Chișinăului privind recunoașterea echivalenței denumirilor organelor electorale – Comisia Electorală Centrală în legislația găgăuză și Consiliul Electoral Central în legislația națională.

O parte dintre participanții la întâlnire au văzut în aceste prevederi o amenințare de limitare treptată a competențelor autonomiei. Activistul politic Mihail Vlah, organizatorul întâlnirii, i-a îndemnat pe deputați să nu accepte concesii. El a declarat că autoritățile Republicii Moldova ar urmări slăbirea autonomiei prin intermediul politicienilor găgăuzi.

Prim-adjunctul bașcanului, Ilia Uzun, a declarat că autoritățile de la Chișinău ar încerca să-și subordoneze viitorul proces electoral prin mecanisme de verificare a candidaților și prin influență asupra formării organelor electorale.

Totuși, o parte dintre deputați s-a pronunțat pentru compromis. Vicepreședintele Adunării Populare, Gheorghe Leiciu, a recunoscut că Găgăuzia nu are suficient sprijin extern pentru o confruntare deschisă cu Chișinăul. Potrivit lui, partenerii internaționali ai regiunii, inclusiv Turcia, recomandă Comratului să ajungă la o înțelegere cu autoritățile centrale.

Actuala criză este legată și de deciziile adoptate anterior de autoritățile din Găgăuzia. La sfârșitul anului 2023, Adunarea Populară, la inițiativa președintelui de atunci Dmitri Constantinov, a dizolvat Comisia Electorală Centrală permanentă a autonomiei, invocând necesitatea economisirii resurselor bugetare. Ulterior, statutul noului organ electoral a generat dispute judiciare și politice, care au blocat, de facto, organizarea alegerilor.