Ziua Limbii Române, sărbătorită împreună de Academia Română şi de Academia de Științe a Moldovei

Ziua Limbii Române va fi sărbătorită împreună de Academia Română şi de Academia de Științe a Moldovei. Evenimentul va avea loc simultan în Aula Academiei Române din Bucureşti şi în Sala Azurie de la Chişinău, transmite IPN.

Potrivit programului anunțat de către cele două academii, membrii acestora se vor întâlni în cadrul unei sesiuni științifice comune în format mixt. Manifestarea va fi deschisă de președinții celor două foruri, Ioan-Aurel Pop şi Ion Tighineanu.

În Aula Academiei Române, Ioan-Aurel Pop va susține prelegerea „Limba română veche în viziunea lui Eugen Coşeriu”, vicepreşedintele Academiei Mircea Dumitru va prezenta începuturile vocabularului filosofic în spaţiul românesc, urmând să vorbească şi despre experienţa eminesciană a lecturilor kantiene, iar Gheorghe Chivu, preşedintele Secţiei de filologie şi literatură a Academiei Române, se va referi la vitalitatea limbii române.

La Chişinău, Mihai Cimpoi, preşedinte al Consiliului Consultativ al Academicienilor din Academia de Ştiinţe a Moldovei, va susţine prelegerea „Limba Română – Casa Fiinţei Noastre”. Gheorghe Ghidirim va vorbi despre limba română ca factor identitar unificator în cadrul prelegerii „Limba română – limba noastră a tuturor”, iar Valeriu Matei, membru corespondent al Academiei de Ştiinţe a Moldovei, membru de onoare al Academiei Române şi director general al Editurii Academiei Române, va prezenta câteva aspecte din „bătălia pentru legalizarea limbii române şi a alfabetului latin în Republica Moldova”. Prelegeri vor mai susţine profesorii universitari Rodica Zafiu, Viorel Vizureanu şi Liliana Ionescu-Ruxăndoiu.

Sesiunea festivă de celebrare a Zilei Limbii Române va continua cu deschiderea, la Chişinău, a lucrărilor celei de-a XII-a ediţii a Congresului Mondial al Eminescologilor. Este programată şi sesiunea specială – „Academician Eugen Simion – 90”. Cu acest prilej, vor fi lansate volumele „Eugen Simion, om al întregului cultural”, de Mihai Cimpoi, şi „Texte despre Basarabia”, de Eugen Simion.

Ziua Limbii Române a fost stabilită În România la aceeași dată cu sărbătoarea similară instituită în anul 1990 în Republica Moldova, sub numele „Limba Noastră”, pentru a transmite mesajul că limba română este o limba vorbită nu numai între granițele României. La data de 31 august 1989, Parlamentul de la Chișinău a votat legea care prevedea revenirea în Republica Moldova la limba română şi la grafia latină.

Consiliul Superior al Magistraturii se întrunește în ședință /CSM /ora 09:30/.

Comisia parlamentară juridică, pentru numiri și imunități se întrunește înședință /Parlament, Sala Europa /ora 10:00/.

Consiliul municipal Chișinău se convoacă în ședința extraordinară /Primăria Chișinău /ora 10:00/.

Ministerul Educației și Cercetării și Agenția Națională pentru Curriculum și Evaluare organizează evenimentul de totalizare a campaniei „Matematica de la egal la egal” /UPSC „Ion Creangă” /ora 10:00/.

Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică se întrunește în ședință /ANRE /ora 10:00/.

Parlamentul se întrunește ședință plenară, la care premierul desemnat, Vasile Tofan, prezintă Programul de activitate al Guvernului și solicită votul de încredere pentru noul cabinet de miniștri ora 11:00/.

Comisia Electorală Centrală se întrunește în ședință /CEC /ora 15:00/.

0 FacebookTwitterPinterestEmail

Ziua Limbii Române, sărbătorită împreună de Academia Română şi de Academia de Științe a Moldovei

Ziua Limbii Române va fi sărbătorită împreună de Academia Română şi de Academia de Științe a Moldovei. Evenimentul va avea loc simultan în Aula Academiei Române din Bucureşti şi în Sala Azurie de la Chişinău, transmite IPN.

Potrivit programului anunțat de către cele două academii, membrii acestora se vor întâlni în cadrul unei sesiuni științifice comune în format mixt. Manifestarea va fi deschisă de președinții celor două foruri, Ioan-Aurel Pop şi Ion Tighineanu.

În Aula Academiei Române, Ioan-Aurel Pop va susține prelegerea „Limba română veche în viziunea lui Eugen Coşeriu”, vicepreşedintele Academiei Mircea Dumitru va prezenta începuturile vocabularului filosofic în spaţiul românesc, urmând să vorbească şi despre experienţa eminesciană a lecturilor kantiene, iar Gheorghe Chivu, preşedintele Secţiei de filologie şi literatură a Academiei Române, se va referi la vitalitatea limbii române.

La Chişinău, Mihai Cimpoi, preşedinte al Consiliului Consultativ al Academicienilor din Academia de Ştiinţe a Moldovei, va susţine prelegerea „Limba Română – Casa Fiinţei Noastre”. Gheorghe Ghidirim va vorbi despre limba română ca factor identitar unificator în cadrul prelegerii „Limba română – limba noastră a tuturor”, iar Valeriu Matei, membru corespondent al Academiei de Ştiinţe a Moldovei, membru de onoare al Academiei Române şi director general al Editurii Academiei Române, va prezenta câteva aspecte din „bătălia pentru legalizarea limbii române şi a alfabetului latin în Republica Moldova”. Prelegeri vor mai susţine profesorii universitari Rodica Zafiu, Viorel Vizureanu şi Liliana Ionescu-Ruxăndoiu.

Sesiunea festivă de celebrare a Zilei Limbii Române va continua cu deschiderea, la Chişinău, a lucrărilor celei de-a XII-a ediţii a Congresului Mondial al Eminescologilor. Este programată şi sesiunea specială – „Academician Eugen Simion – 90”. Cu acest prilej, vor fi lansate volumele „Eugen Simion, om al întregului cultural”, de Mihai Cimpoi, şi „Texte despre Basarabia”, de Eugen Simion.

Ziua Limbii Române a fost stabilită În România la aceeași dată cu sărbătoarea similară instituită în anul 1990 în Republica Moldova, sub numele „Limba Noastră”, pentru a transmite mesajul că limba română este o limba vorbită nu numai între granițele României. La data de 31 august 1989, Parlamentul de la Chișinău a votat legea care prevedea revenirea în Republica Moldova la limba română şi la grafia latină.

Programul de guvernare propus de premierul desemnat Vasile Tofan prevede apropierea treptată a regiunii transnistrene de spațiul constituțional și extinderea regulilor naționale pe întreg teritoriul țării. Documentul are drept obiectiv „avansarea pașnică și ireversibilă a reintegrării țării”, prin consolidarea suveranității și integrității teritoriale, transmite IPN.

Documentul include operaționalizarea, din 1 ianuarie 2027, a Fondului de convergență, destinat finanțării proiectelor în domenii precum educația, sănătatea, infrastructura locală, apa și sanitația, serviciile sociale, cultura și conectivitatea.

Programul prevede și extinderea accesului locuitorilor din regiunea transnistreană la documente emise de autoritățile constituționale, servicii medicale, prestații sociale, programe de ocupare și alte servicii publice. Totodată, sunt incluse măsuri pentru protejarea drepturilor fundamentale, inclusiv libera circulație, dreptul la proprietate, educația în limba română și libertatea de exprimare.

În domeniul securității, programul prevede menținerea dialogului pentru soluționarea problemelor cetățenilor și monitorizarea permanentă a situației din Zona de Securitate. Documentul mai propune transformarea actualei misiuni de menținere a păcii într-o misiune civilă internațională și continuarea demersurilor pentru retragerea trupelor și munițiilor Federației Ruse de pe teritoriul Republicii Moldova.

Potrivit documentului, integrarea europeană va fi principalul instrument de modernizare și apropiere a întregului teritoriu al țării de standardele Uniunii Europene, inclusiv prin pregătirea aplicării legislației europene în regiunea transnistreană.

Vasile Tofan va prezenta marți în Parlament programul de activitate și componența echipei guvernamentale, solicitând votul de încredere al deputaților. Conform Constituției, Guvernul poate fi învestit cu votul majorității deputaților aleși.

0 FacebookTwitterPinterestEmail
1 IANUARIE, 2025