Curtea Constituțională a respins sesizarea PSRM privind condiția de cunoaștere a limbii române pentru bașcan

Cunoașterea limbii române rămâne obligatorie pentru candidații la funcția de bașcan al Găgăuziei. Curtea Constituțională a respins sesizarea prin care deputații Partidului Socialiștilor au contestat condiția din Codul electoral care prevede că persoanele care candidează la funcția de bașcan trebuie să cunoască limba română. Decizia a fost pronunțată vineri, transmite IPN.

Sesizarea viza textul „și română” din articolul 161 alineatul (4) din Codul electoral. Autorii sesizării au susținut că această condiție reprezintă o cerință suplimentară pentru exercitarea dreptului de a fi ales și au invocat statutul juridic special al Găgăuziei. Deputații au făcut referire inclusiv la Legea privind statutul juridic special al Găgăuziei, care prevede că guvernatorul trebuie să cunoască limba găgăuză. Aceștia au susținut că introducerea unei condiții suplimentare prin Codul electoral, fără modificarea legii privind statutul special al Găgăuziei, contravine prevederilor constituționale și standardelor internaționale privind dreptul de a fi ales.

Președinta Curții Constituționale, Domnica Manole, a explicat că limba română constituie o valoare constituțională și o parte integrantă a identității constituționale a Republicii Moldova. Potrivit acesteia, caracterul oficial al limbii române se aplică și în Găgăuzia, iar prevederile privind autonomia acesteia trebuie interpretate împreună cu cele ale Constituției.

Curtea a reținut că Legea privind statutul juridic special al Găgăuziei recunoaște limbile română, găgăuză și rusă drept limbi oficiale ale regiunii autonome. Totodată, legea prevede utilizarea limbii române în corespondența cu autoritățile administrației publice ale Republicii Moldova, precum și cu întreprinderile, organizațiile și instituțiile situate în afara teritoriului Găgăuziei.

În opinia Curții, cunoașterea limbii române este relevantă pentru exercitarea mandatului de bașcan, inclusiv pentru comunicarea directă cu autoritățile centrale și pentru eficiența colaborării dintre autoritățile naționale și cele ale unității teritoriale autonome.

Curtea a mai constatat că această condiție nu golește de conținut dreptul de a candida la alegeri și nu afectează însăși esența acestui drept. În același timp, instanța constituțională a apreciat că măsura are o legătură suficientă cu scopul urmărit și că nu a fost demonstrată existența unei alternative la fel de eficiente, dar mai puțin restrictive.

Hotărârea Curții Constituționale este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac și intră în vigoare la data adoptării. Alegerile pentru funcția de bașcan al Găgăuziei sunt programate pentru 15 noiembrie, în aceeași zi cu alegerile pentru Adunarea Populară.

ANI a constatat o avere nejustificată de 871 de mii de lei la directoarea Centrului de reabilitare a persoanelor vârstnice și persoanelor cu dizabilități „Speranța” din Vadul lui Vodă. Potrivit actului de constatare emis, suma rezultă din diferențele stabilite pentru anii 2019 și 2025, transmite IPN.

Inspectorul de integritate a stabilit o diferență de 264 344,19 lei pentru anul 2019, legată de procurarea unui automobil și de achitarea serviciilor vamale pentru acesta. Pentru anul 2025, ANI a stabilit o diferență de 606 770,14 lei, după ce, în urma unei percheziții efectuate de Centrul Național Anticorupție la domiciliul Olgăi Arseni, au fost ridicate 34 150 de euro și 500 de dolari SUA.

Olga Arseni a explicat că banii ridicați aparțineau altor persoane și că erau păstrați la domiciliul său. Ea a mai spus că suma de 17 350 de euro provenea din vânzarea unui apartament, iar 16 800 de euro – din vânzarea unor bunuri imobile deținute în coproprietate de alte persoane. Inspectorul de integritate a apreciat însă că explicațiile nu sunt susținute de suficiente probe care să demonstreze traseul banilor până la momentul ridicării acestora.

Referitor la automobilul din 2004, despre care directoarea a susținut că fusese vândut în decembrie 2018 pentru aproximativ 8 mii de euro, inspectorul a constatat că nu au fost prezentate acte care să confirme tranzacția. Totodată, taxa pentru folosirea drumurilor publice și polița RCA pentru automobil au fost achitate în ianuarie 2019, după data vânzării indicată de Olga Arseni.

ANI a constatat și nedeclararea corespunzătoare a averii. Prin actul de constatare, ANI a dispus încetarea raporturilor de muncă sau de serviciu ale Olgăi Arseni și interzicerea pentru trei ani a dreptului de a exercita funcțiile prevăzute de legislație pentru subiecții declarării averii și intereselor personale.

Totodată, cauza a fost transmisă instanței de judecată competente pentru examinare și dispunerea confiscării averii nejustificate, în condițiile legii. Actul ANI poate fi contestat în termen de 30 de zile de la emitere, la Curtea de Apel Centru.

Centrul „Speranța” din Vadul lui Vodă se află în subordinea Ministerului Muncii și Protecției Sociale. În mai 2025, ofițerii CNA au efectuat peste 50 de percheziții în cadrul unui dosar de corupție ce viza conducerea Centrului de reabilitare pentru persoane vârstnice și cu dizabilități și mai mulți agenți economici. În urma perchezițiilor, au fost ridicați peste 1,5 milioane de lei în diferite valute, dintre care aproape 900 de mii de lei au fost găsiți la administrația sanatoriului. Potrivit CNA, dosarul viza suspiciuni de corupere pasivă, trafic de influență și delapidarea averii străine, inclusiv pretinderea unor sume de 10-40 de mii de lei pentru influențarea rezultatelor unor achiziții publice.

0 FacebookTwitterPinterestEmail

Curtea Constituțională a respins sesizarea PSRM privind condiția de cunoaștere a limbii române pentru bașcan

Cunoașterea limbii române rămâne obligatorie pentru candidații la funcția de bașcan al Găgăuziei. Curtea Constituțională a respins sesizarea prin care deputații Partidului Socialiștilor au contestat condiția din Codul electoral care prevede că persoanele care candidează la funcția de bașcan trebuie să cunoască limba română. Decizia a fost pronunțată vineri, transmite IPN.

Sesizarea viza textul „și română” din articolul 161 alineatul (4) din Codul electoral. Autorii sesizării au susținut că această condiție reprezintă o cerință suplimentară pentru exercitarea dreptului de a fi ales și au invocat statutul juridic special al Găgăuziei. Deputații au făcut referire inclusiv la Legea privind statutul juridic special al Găgăuziei, care prevede că guvernatorul trebuie să cunoască limba găgăuză. Aceștia au susținut că introducerea unei condiții suplimentare prin Codul electoral, fără modificarea legii privind statutul special al Găgăuziei, contravine prevederilor constituționale și standardelor internaționale privind dreptul de a fi ales.

Președinta Curții Constituționale, Domnica Manole, a explicat că limba română constituie o valoare constituțională și o parte integrantă a identității constituționale a Republicii Moldova. Potrivit acesteia, caracterul oficial al limbii române se aplică și în Găgăuzia, iar prevederile privind autonomia acesteia trebuie interpretate împreună cu cele ale Constituției.

Curtea a reținut că Legea privind statutul juridic special al Găgăuziei recunoaște limbile română, găgăuză și rusă drept limbi oficiale ale regiunii autonome. Totodată, legea prevede utilizarea limbii române în corespondența cu autoritățile administrației publice ale Republicii Moldova, precum și cu întreprinderile, organizațiile și instituțiile situate în afara teritoriului Găgăuziei.

În opinia Curții, cunoașterea limbii române este relevantă pentru exercitarea mandatului de bașcan, inclusiv pentru comunicarea directă cu autoritățile centrale și pentru eficiența colaborării dintre autoritățile naționale și cele ale unității teritoriale autonome.

Curtea a mai constatat că această condiție nu golește de conținut dreptul de a candida la alegeri și nu afectează însăși esența acestui drept. În același timp, instanța constituțională a apreciat că măsura are o legătură suficientă cu scopul urmărit și că nu a fost demonstrată existența unei alternative la fel de eficiente, dar mai puțin restrictive.

Hotărârea Curții Constituționale este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac și intră în vigoare la data adoptării. Alegerile pentru funcția de bașcan al Găgăuziei sunt programate pentru 15 noiembrie, în aceeași zi cu alegerile pentru Adunarea Populară.

ANI a constatat o avere nejustificată de 871 de mii de lei la directoarea Centrului de reabilitare a persoanelor vârstnice și persoanelor cu dizabilități „Speranța” din Vadul lui Vodă. Potrivit actului de constatare emis, suma rezultă din diferențele stabilite pentru anii 2019 și 2025, transmite IPN.

Inspectorul de integritate a stabilit o diferență de 264 344,19 lei pentru anul 2019, legată de procurarea unui automobil și de achitarea serviciilor vamale pentru acesta. Pentru anul 2025, ANI a stabilit o diferență de 606 770,14 lei, după ce, în urma unei percheziții efectuate de Centrul Național Anticorupție la domiciliul Olgăi Arseni, au fost ridicate 34 150 de euro și 500 de dolari SUA.

Olga Arseni a explicat că banii ridicați aparțineau altor persoane și că erau păstrați la domiciliul său. Ea a mai spus că suma de 17 350 de euro provenea din vânzarea unui apartament, iar 16 800 de euro – din vânzarea unor bunuri imobile deținute în coproprietate de alte persoane. Inspectorul de integritate a apreciat însă că explicațiile nu sunt susținute de suficiente probe care să demonstreze traseul banilor până la momentul ridicării acestora.

Referitor la automobilul din 2004, despre care directoarea a susținut că fusese vândut în decembrie 2018 pentru aproximativ 8 mii de euro, inspectorul a constatat că nu au fost prezentate acte care să confirme tranzacția. Totodată, taxa pentru folosirea drumurilor publice și polița RCA pentru automobil au fost achitate în ianuarie 2019, după data vânzării indicată de Olga Arseni.

ANI a constatat și nedeclararea corespunzătoare a averii. Prin actul de constatare, ANI a dispus încetarea raporturilor de muncă sau de serviciu ale Olgăi Arseni și interzicerea pentru trei ani a dreptului de a exercita funcțiile prevăzute de legislație pentru subiecții declarării averii și intereselor personale.

Totodată, cauza a fost transmisă instanței de judecată competente pentru examinare și dispunerea confiscării averii nejustificate, în condițiile legii. Actul ANI poate fi contestat în termen de 30 de zile de la emitere, la Curtea de Apel Centru.

Centrul „Speranța” din Vadul lui Vodă se află în subordinea Ministerului Muncii și Protecției Sociale. În mai 2025, ofițerii CNA au efectuat peste 50 de percheziții în cadrul unui dosar de corupție ce viza conducerea Centrului de reabilitare pentru persoane vârstnice și cu dizabilități și mai mulți agenți economici. În urma perchezițiilor, au fost ridicați peste 1,5 milioane de lei în diferite valute, dintre care aproape 900 de mii de lei au fost găsiți la administrația sanatoriului. Potrivit CNA, dosarul viza suspiciuni de corupere pasivă, trafic de influență și delapidarea averii străine, inclusiv pretinderea unor sume de 10-40 de mii de lei pentru influențarea rezultatelor unor achiziții publice.

0 FacebookTwitterPinterestEmail
1 IANUARIE, 2025