[T]
Valuta Cod ABR Rata Cursul
Coroana ceha 203 CZK 1 0.6369
Coroana daneza 208 DKK 1 2.1458
Coroana estoniana 233 EEK 1 1.0220
Coroana islandeza 352 ISK 10 1.0179
Coroana norvegiana 578 NOK 1 1.9992
Coroana suedeza 752 SEK 1 1.6902
D.S.T. 960 XDR 1 18.6468
Dinar kuweitian 414 KWD 1 42.7556
Dinar sirb 941 RSD 100 15.1083
Dirham E.A.U. 784 AED 1 3.3500
Dolar S.U.A. 840 USD 1 12.3042
Dolar australian 036 AUD 1 11.1371
Dolar canadian 124 CAD 1 11.9499
Dolar neozeelandez 554 NZD 1 9.0639
Dram armenesc 051 AMD 10 0.3321
Euro 978 EUR 1 15.9917
Forint ungar 348 HUF 100 5.6226
Franc elvetian 756 CHF 1 11.6220
Hrivna ucraineana 980 UAH 1 1.5583
Kuna croata 191 HRK 1 2.2060
Lari georgian 981 GEL 1 6.6871
Lat leton 428 LVL 1 22.5517
Leu romanesc 946 RON 1 3.7626
Leva bulgara 975 BGN 1 8.1769
Lira sterlina 826 GBP 1 19.0973
Lira turceasca 949 TRY 1 8.1269
Lit lituanian 440 LTL 1 4.6316
Manat azer 944 AZN 1 15.3133
Manat turkmen 934 TMT 1 4.3173
Rubla bielorusa 974 BYR 100 0.4134
Rubla rusa 643 RUB 1 0.4069
Shekel israelian 376 ILS 1 3.2261
Som kirghiz 417 KGS 10 2.6748
Somoni tadjic 972 TJS 1 2.8079
Sum uzbek 860 UZS 100 0.7664
Tenghe kazah 398 KZT 10 0.8340
Yen japonez 392 JPY 100 14.0692
Yuan chinez 156 CNY 1 1.8152
Zlot polonez 985 PLN 1 3.9868
[*T]
Majoritatea cetățenilor se declară îngrijorați de măsurile incluse în reforma fiscală propusă de Guvern și declară că nu susțin aplicarea acesteia. Potrivit Barometrului socio-politic IMAS – iulie 2026, cele mai mari temeri vizează introducerea cotei de 20% TVA pentru energia electrică, precum și majorarea TVA pentru gazele naturale și medicamente.
Datele sondajului arată că aplicarea TVA de 20% pentru energia electrică reprezintă principala preocupare pentru 32,2% dintre respondenți. Majorarea TVA la gazele naturale este menționată de 21,7%, iar creșterea TVA pentru medicamente – de 13,7%. Alte măsuri, precum majorarea TVA pentru produsele agroalimentare și lemnele de foc, sunt indicate drept principale îngrijorări de aproximativ 8% dintre participanții la sondaj.
Într-o conferință de presă, directorul general al IMAS, Doru Petruți, a declarat că majoritatea măsurilor incluse în reforma fiscală sunt respinse de populație. Potrivit lui, nivelul de opoziție față de unele modificări depășește 70%, iar în anumite cazuri ajunge la peste 90%.
Sondajul arată că 65% dintre respondenți nu susțin deloc reforma fiscală, iar 15% afirmă că o susțin într-o mică măsură. Totodată, 38% consideră că Republica Moldova nu are nevoie de o astfel de reformă în perioada următoare.
Doru Petruți susține că, deși nivelul de respingere a reformei este ridicat, aproximativ o treime dintre respondenți consideră că țara are nevoie de o reformă fiscală. În opinia sa, acest rezultat indică faptul că autoritățile nu au reușit să explice suficient scopul și beneficiile modificărilor propuse.
Întrebați despre scopul reformei, cei mai mulți respondenți consideră că Guvernul urmărește să acopere o gestionare defectuoasă a banilor publici și datoriile acumulate. În același timp, 41% spun că reforma ar trebui anulată, iar 30% consideră că aceasta ar trebui amânată pentru consultări și analize suplimentare. Doar 1% dintre respondenți susțin aplicarea reformei în forma prezentată.
Barometrul socio-politic IMAS a fost realizat în perioada 10-20 iulie, pe un eșantion de 1 015 persoane din 81 de localități. Marja maximă de eroare este de ±3,1%. Cercetarea a fost realizată la comanda Independent News (România).
Notă: Agenția IPN oferă dreptul la replică persoanelor care se consideră vizate în știrile realizate de pe declarațiile organizatorilor prezentei conferințe de presă, inclusiv prin facilitarea organizării altei conferințe de presă în condiții similare.