Impactul ecologic al războiului din Ucraina, conceptul de „ecocid”, dar și responsabilitatea instituțiilor în investigarea crimelor de mediu, au fost principalele teme abordate în cadrul dezbaterii publice „Cum poate Moldova trage la răspundere Rusia pentru atentatele la securitatea sa?”, organizată de Agenția de presă IPN. Participanții la dezbatere au explicat consecințele războiului din Ucraina asupra mediului și au insistat asupra tragerii la răspundere a tuturor actorilor implicați în comiterea infracțiunilor de mediu.
În debutul dezbaterii, expertul Igor Boțan a explicat conceptul de „ecocid”, pentru a înțelege amploarea crimelor produse de bombardamentele Hidrocentralei Novodnestrovsk, de pe Nistru, din Ucraina de către Federația Rusă.
„Ecocidul este distrugerea masivă a mediului prin acțiuni grave, de anvergură, cu consecințe majore asupra biodiversității pământului (prin exploatări de diverse metale sau miniere), apelor (prin deversări uriașe de substanțe nocive, poluante sau resturi foarte greu degradabile, cum sunt materialele plastice, cu consecința producerii „plastic soup”), pădurilor (defrișări prin distrugeri mecanice sau arderi), aerului (prin emisii de gaze toxice, incidente radioactive), faunei și florei (prin otrăvire sau reducerea spațiului considerat habitat natural)”, a explicat expertul permanent al proiectului, Igor Boțan.
Fosta ministră a mediului, Iordanca-Rodica Iordanov, directoare executivă a asociației obștești EcoContact, a punctat consecințele concrete ale războiului asupra mediului din Ucraina și Republica Moldova, oferind exemple privind degradarea accelerată a ecosistemelor.
„În urma bombardamentelor masive din Ucraina nivelul de poluare a aerului, apei și solului s-a mărit foarte mult. Chiar din primele zile de război, partea ucraineană a colectat probe în privința infracțiunilor de mediu. Biodiversitatea din Ucraina a fost masiv distrusă. Pădurile și ariile protejate au avut de suferit, multe dintre ele fiind incendiate în urma bombardamentelor sau intenționat. În plus, multe teritorii sunt minate, ceea ce creează un pericol nu doar pentru cetățeni, dar și pentru faună. În plus, bombardarea barajului de la Kahovka a dus la o poluare în masă și la distrugerea unui teritoriu imens”, a explicat ex-ministra Iordanov.
În același context, avocatul asociației Promo-LEX, Vadim Vieru, a explicat raționamentul depunerii unui denunț penal la Procuratura Generală în legătură cu contaminarea masivă a râului Nistru cu produse petroliere, după atacul Federației Ruse asupra hidrocentralei Novodnestrovsk din Ucraina.
„Am depus acest denunț din perspectiva de cetățean. Chiar dacă în Codul de Procedură Penală avem instituția autosesizării, procuratura nu prea se autosesizează. În cazul dat, a fost sistată alimentarea cu apă a unor raioane întregi, a municipiului Bălți, care este foarte mare. Am fost surprins că la nivelul organului de urmărire penală, nimeni nu s-a autosesizat pe acest fapt. Ulterior, denunțul meu a coincis cu autosesizarea procuraturii. Am făcut asta din considerente cetățenești, fără intenția de a denigra o instituție”, a spus Vadim Vieru, director de program la Promo-LEX.
Dezbaterea publică „Cum poate Moldova trage la răspundere Rusia pentru atentatele la securitatea sa?” este ediția a 345-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”. Proiectul este susținut de către Fundația germană „Hanns Seidel”.