Conferință de presă | Galina Cighir

CINE: Galina Cighir

CE: Conferință de presă cu genericul: „Teren pentru adăpostul de animale AOVA”

CÂND: marți, 28 iulie 2026, ora 11.00

UNDE: str-la. Teatrului, 2/2, etajul 3, Sala IPN

TRANSMIS LIVE: Facebook, YouTube

IMPORTANT pentru jurnaliști

Jurnaliștii care vor opta să urmărească evenimentul online, pot adresa organizatorilor întrebări prin intermediul paginii de Facebook sau YouTube a Agenției. Se va indica numele jurnalistului care adresează întrebarea și, după caz, denumirea organului de presă.

Date de contact IPN: [email protected]

Disclaimer de conținut
Organizatorii evenimentelor – nu agenția de presă IPN – poartă responsabilitate exclusivă pentru formularea genericului evenimentului, precum și pentru declarațiile făcute în cadrul evenimentului.

Accesul în sala de conferințe le este garantat jurnaliștilor care prezintă legitimația de presă. 

Ideea renunțării la statutul de neutralitate nu se află, în prezent, foarte sus pe agenda publică. Opinia aparține expertului Comunității WatchDog, Andrei Curăraru, și a fost exprimată în cadrul dezbaterii publice „Neutralitatea și capacitatea de apărare a cetățeanului și a statului”, organizată de Agenția de presă IPN. Potrivit expertului, deși războiul din Ucraina a schimbat percepția asupra necesității consolidării apărării, societatea din Republica Moldova nu este pregătită să susțină abandonarea statutului de neutralitate, prevăzut în Constituție.

Expertul a subliniat că, odată cu declanșarea războiului din Ucraina, unele state europene au renunțat la neutralitate, înțelegând că această formulă nu mai oferă garanții de securitate. „State care erau tradițional neutre au decis să se alăture NATO pentru că formula de menținere a securității naționale pentru ei nu mai era validă. State precum Suedia sau Finlanda erau deja interoperabile cu NATO, iar această tranziție aproape nu a fost simțită de forțele armate ale acestor state, pentru că standardele NATO erau deja aplicate”, a explicat Andrei Curăraru.

În opinia sa, în Republica Moldova, o eventuală renunțare la neutralitatea constituțională este dificil de realizat, întrucât societatea continuă să privească NATO prin prisma unor percepții negative, alimentate de propaganda rusă.

„În Republica Moldova există o poziție destul de clară, când NATO este percepută ca o amenințare. O amenințare creată artificial prin aderența la spațiul informațional rusesc. De asta, pentru Republica Moldova nu se pune la moment problema aderării la NATO. Acest subiect ar putea fi abordat când se va schimba situația social-politică din interiorul statului, astfel mai multă lume ar înțelege ce înseamnă Europa și prin extensie – NATO. Lumea ar înțelege că pe continentul european prezența NATO, în secolul 21, a însemnat mai degrabă stabilitate”, a explicat Andrei Curăraru.

În același timp, expertul consideră că războiul din Ucraina a determinat o schimbare de optică asupra necesității consolidării capacităților de apărare ale Republicii Moldova. Andrei Curăraru a explicat că acum există o deschidere mai mare atât în societate, cât și din partea partenerilor europeni pentru investiții în domeniul securității.

„Odată cu războiul din Ucraina fereastra de oportunitate mai degrabă s-a deschis pentru investiții în domeniul apărării. Tot mai multă lume înțelege riscurile survolării spațiului aerian. Există deschidere din partea partenerilor europeni de a investi în apărarea Republicii Moldova care funcționează într-o arhitectură de securitate mai largă și trebuie să fie interoperabilă cu statele vecine. Neutralitatea nu înseamnă să locuiești în vid. Dar în același timp trebuie să analizăm și realitățile social-politice. Renunțarea la statutul de neutralitate la moment nu este foarte sus pe agenda publică”, a precizat expertul.

Dezbaterea publică „Neutralitatea și capacitatea de apărare a cetățeanului și a statului” este ediția a 354-a de dezbateri din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”. Agenția IPN desfășoară acest ciclu de dezbateri cu sprijinul Fundației germane Hanns Seidel.

0 FacebookTwitterPinterestEmail

Conferință de presă | Galina Cighir

CINE: Galina Cighir

CE: Conferință de presă cu genericul: „Teren pentru adăpostul de animale AOVA”

CÂND: marți, 28 iulie 2026, ora 11.00

UNDE: str-la. Teatrului, 2/2, etajul 3, Sala IPN

TRANSMIS LIVE: Facebook, YouTube

IMPORTANT pentru jurnaliști

Jurnaliștii care vor opta să urmărească evenimentul online, pot adresa organizatorilor întrebări prin intermediul paginii de Facebook sau YouTube a Agenției. Se va indica numele jurnalistului care adresează întrebarea și, după caz, denumirea organului de presă.

Date de contact IPN: [email protected]

Disclaimer de conținut
Organizatorii evenimentelor – nu agenția de presă IPN – poartă responsabilitate exclusivă pentru formularea genericului evenimentului, precum și pentru declarațiile făcute în cadrul evenimentului.

Accesul în sala de conferințe le este garantat jurnaliștilor care prezintă legitimația de presă. 

Întreprinderea de stat Editura Universul a încheiat anul 2025 cu o pierdere netă de 25,8 milioane de lei, după ce în 2024 raportase un profit de 1,8 milioane de lei. Rezultatul negativ a fost înregistrat în pofida creșterii veniturilor din vânzări cu peste 4 milioane de lei, transmite IPN.

Datele financiare arată că, după pierderi moderate în 2021 și 2022, întreprinderea a revenit pe profit în 2023 și 2024, obținând câștiguri nete de aproximativ 291 de mii de lei și, respectiv, 1,83 milioane de lei. În 2025 însă, situația financiară s-a deteriorat semnificativ, fiind înregistrată cea mai mare pierdere din ultimii cel puțin șapte ani.

Potrivit informațiilor publicate de Agenția Proprietății Publice, veniturile din vânzări ale Editurii Universul au crescut anul trecut la 29,3 milioane de lei, față de 25,1 milioane de lei în 2024. În același timp, costul vânzărilor a urcat de la 17,9 milioane la 19,9 milioane de lei.

Activele nete ale întreprinderii s-au redus considerabil, de la 81,1 milioane de lei la sfârșitul anului 2024 la 54,3 milioane de lei în 2025. Numărul angajaților a rămas însă neschimbat – 52 de persoane.

Capitalul social al întreprinderii se menține la 49,7 milioane de lei, statul deținând integral participația.

0 FacebookTwitterPinterestEmail
1 IANUARIE, 2025