Comisara europeană Hadja Lahbib, în prima vizită în Moldova

Sursa foto: European Union in the Republic of Moldova

Comisara europeană pentru egalitate, pregătire și gestionarea situațiilor de criză, Hadja Lahbib, și-a început prima vizită în Republica Moldova. Ea a avut o întrevedere cu președinta Maia Sandu, în cadrul căreia au fost discutate progresele înregistrate în implementarea reformelor legate de parcursul european al țării, transmite IPN.

Potrivit unui comunicat emis de Delegația UE la Chișinău, discuțiile s-au axat în special pe domeniul statului de drept și al egalității, inclusiv pe protejarea drepturilor persoanelor cu dizabilități și ale altor grupuri vulnerabile.

Totodată, Hadja Lahbib a salutat contribuția Republicii Moldova în cadrul Mecanismului de Protecție Civilă al Uniunii Europene, din care face parte din 2023. Comisara europeană a menționat și participarea Republicii Moldova, în această vară, la misiunea de sprijin pentru combaterea incendiilor forestiere din Grecia. Potrivit acesteia, Moldova demonstrează că nu beneficiază doar de solidaritatea europeană, ci contribuie, la rândul său, la reziliența Europei.

Hadja Lahbib efectuează vineri, 11 septembrie, prima sa vizită oficială în Republica Moldova. În cadrul vizitei, comisara se va mai întâlni cu prim-ministrul Vasile Tofan și alți membri ai Guvernului. Programul include și o demonstrație a Echipei de Căutare și Salvare Urbană Moldova, vizite la organizația „La Strada” și la un centru de cazare pentru refugiați, iar discuțiile vor viza sprijinul pentru victimele violenței sexuale și nevoile refugiaților vulnerabili. Vizita se va încheia cu declarații comune de presă alături de ministra afacerilor interne, Daniella Misail-Nichitin, și ministra muncii și protecției sociale, Natalia Plugaru.

Republica Moldova a beneficiat anul trecut de asistență externă în valoare de 1,4 miliarde de euro, cea mai mare parte a fondurilor fiind direcționată către energie, economie și educație. Potrivit unui raport prezentat de Cancelaria de Stat, 704,6 milioane de euro din această sumă au fost granturi, transmite IPN.

Față de 2024, când debursările au însumat aproximativ 1,6 miliarde de euro, volumul acestora a scăzut cu circa 10%. Autorii raportului explică diminuarea prin finalizarea unor pachete de urgență acordate în contextul crizei energetice din 2022-2023 și trecerea către implementarea proiectelor multianuale.

Uniunea Europeană a rămas principalul partener extern de dezvoltare al Republicii Moldova, cu debursări de 530,9 milioane de euro, ceea ce reprezintă 36,8% din total. Au urmat Banca Mondială – 171 de milioane de euro, BERD – 162,4 milioane, Germania – 111,4 milioane și România – 86,3 milioane de euro. Împreună, primii cinci parteneri au concentrat peste 74% din totalul debursărilor.

Energia a atras cele mai multe fonduri – 459,9 milioane de euro, sau 31,9% din total. Banii au fost utilizați, între altele, pentru achiziția de gaze pentru regiunea transnistreană, compensații pentru gospodăriile vulnerabile, reabilitarea infrastructurii de distribuție a energiei electrice, instalarea a peste 41 de mii de contoare inteligente și interconectarea sistemului electroenergetic național la rețeaua europeană ENTSO-E.

Pentru economie au fost debursați 259,8 milioane de euro, iar pentru educație – 118,2 milioane. Apărarea a beneficiat de 90,2 milioane de euro, iar transportul și infrastructura – de 87,9 milioane de euro. Sectorul public a absorbit 88,2% din totalul asistenței, echivalentul a 1,27 miliarde de euro. Sectorului privat i-au revenit 135,1 milioane de euro, iar organizațiilor neguvernamentale – 34,4 milioane.

În anul trecut au fost implementate 714 proiecte de asistență externă, potrivit datelor raportate de partenerii de dezvoltare, dintre care 41 au fost cofinanțate de mai mulți parteneri.

0 FacebookTwitterPinterestEmail

Comisara europeană Hadja Lahbib, în prima vizită în Moldova

Sursa foto: European Union in the Republic of Moldova

Comisara europeană pentru egalitate, pregătire și gestionarea situațiilor de criză, Hadja Lahbib, și-a început prima vizită în Republica Moldova. Ea a avut o întrevedere cu președinta Maia Sandu, în cadrul căreia au fost discutate progresele înregistrate în implementarea reformelor legate de parcursul european al țării, transmite IPN.

Potrivit unui comunicat emis de Delegația UE la Chișinău, discuțiile s-au axat în special pe domeniul statului de drept și al egalității, inclusiv pe protejarea drepturilor persoanelor cu dizabilități și ale altor grupuri vulnerabile.

Totodată, Hadja Lahbib a salutat contribuția Republicii Moldova în cadrul Mecanismului de Protecție Civilă al Uniunii Europene, din care face parte din 2023. Comisara europeană a menționat și participarea Republicii Moldova, în această vară, la misiunea de sprijin pentru combaterea incendiilor forestiere din Grecia. Potrivit acesteia, Moldova demonstrează că nu beneficiază doar de solidaritatea europeană, ci contribuie, la rândul său, la reziliența Europei.

Hadja Lahbib efectuează vineri, 11 septembrie, prima sa vizită oficială în Republica Moldova. În cadrul vizitei, comisara se va mai întâlni cu prim-ministrul Vasile Tofan și alți membri ai Guvernului. Programul include și o demonstrație a Echipei de Căutare și Salvare Urbană Moldova, vizite la organizația „La Strada” și la un centru de cazare pentru refugiați, iar discuțiile vor viza sprijinul pentru victimele violenței sexuale și nevoile refugiaților vulnerabili. Vizita se va încheia cu declarații comune de presă alături de ministra afacerilor interne, Daniella Misail-Nichitin, și ministra muncii și protecției sociale, Natalia Plugaru.

Profit în creștere pentru băncile din Republica Moldova: în primele șase luni ale anului, profitul a urcat la 2,36 miliarde de lei, cu 300 de milioane de lei mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut. Potrivit datelor Băncii Naționale a Moldovei, creșterea a fost determinată în principal de majorarea veniturilor din activitatea de creditare, transmite IPN.

BNM precizează că profitul sectorului bancar a crescut cu 14,6% față de primul semestru din 2025. Veniturile din dobânzi au ajuns la 6,35 miliarde de lei, în creștere cu 22,4%, datorită creșterii veniturilor din activitatea de creditare cu aproape 855 de milioane de lei, până la 4,67 miliarde de lei.

„Indicatorii de rentabilitate denotă un sector bancar stabil și eficient, cu o profitabilitate solidă și o capacitate bună de valorificare a resurselor. Astfel, rentabilitatea activelor a fost de 2,3%, iar rentabilitatea capitalului – 14,7%”, notează BNM.

Și volumul creditelor acordate de bănci a crescut. Soldul brut al creditelor a ajuns la 114,3 miliarde de lei la sfârșitul lunii iunie, cu 11,7% mai mult decât la începutul anului. Cele mai multe credite au fost acordate pentru procurarea sau construcția de imobile, comerț și consum.

Totodată, conform datelor BNM, în aceeași perioadă, depozitele au crescut cu 5,5% și au ajuns la 152,4 miliarde de lei. Depozitele persoanelor fizice au crescut cu 7,8%, până la 93,6 miliarde de lei, iar cele ale persoanelor juridice au ajuns la 58,6 miliarde de lei, fiind în creștere cu 2,1%.

La sfârșitul lunii iunie, activele totale ale sectorului bancar erau de 202 miliarde de lei, cu 6,4% mai mult față de sfârșitul anului 2025. Fondurile proprii ale băncilor au crescut cu 12,7%, ajungând la la 26,5 miliarde de lei.

BNM precizează că, în primul semestru, toate băncile au respectat cerințele privind lichiditatea și rata fondurilor proprii. La nivelul sectorului, rata fondurilor proprii totale a fost de 24,3%, în condițiile în care limita reglementată este de cel puțin 10%.

0 FacebookTwitterPinterestEmail
1 IANUARIE, 2025