Codul de conduită. Experții IPN

Marii noști înaintași ne învățau că în lumea asta toate-s vechi și nouă toate. De aceea, a prezenta ceva vechi drept nou e o meserie. Dacă era artă, nimeni n-ar observa că noul, de fapt, e vechi. Protagoniștii unei încercări de a convinge opinia publică precum că vin cu ceva nou, dar care e vechi, au participat pe 11 decembrie 2018 la emisiunii „Fabrika” de la postul de televiziune Publika TV. Este vorba despre membrii Partidului Democrat din Moldova (PDM), care au dezbătut propunerea de a elabora Codul de conduită pentru perioada electorală. Scopul elaborării este să demonstreze întregii societăți și actorilor politici că PDM își dorește să se stabilească din start niște reguli de jocde care să țină cont toți actorii politici, iar instituțiile abilitate ar trebui să monitorizeze respectarea acestor norme.

Așa cum s-a menționat, propunerea e foarte interesantă. Dar numai pentru faptul că deși e veche, opiniei publice i se prezintă drept ceva nou. Vorba e că acum mai bine de 10 ani un Cod de conduită privind desfășurarea și reflectarea campaniei electorale a fost elaborat și chiar aplicat în cel puțin două campanii electorale. De fapt, Codul de conduită a fost introdus în circuitul electoral prin Legea nr. 176-XVI încă la 22 iulie 2005, în perioada când cei 101 de deputați trăiau idila Declarației cu privire la parteneriatul politic pentru realizarea obiectivelor integrării europene. Atunci, în acea atmosferă idilică, în Articolul 1 al Codului electoral a fost introdusă noțiunea: Cod de conduităconvenție încheiată între concurenții electorali și reprezentanții mass-media privind modul de desfășurare și de reflectare a campaniei electorale care exclude lezarea demnității și imaginii concurenților electorali. Așadar, din 2005 această noțiune e fixată în Codul electoral.

Au existat două tentative ale Comisiei Electorale Centrale (CEC) de a pune în practică un Cod de conduită elaborat după calapoade internaționale. Ambele tentative au fost, oarecum, nereușite. Prima tentativă a avut loc în ajunul alegerilor locale generale din 3 iunie 2007. Codul de conduită elaborat de CEC a fost tratat cu mult scepticism de către concurenții electorali. Aceasta fiindcă Partidului Comuniștilor din Republica Moldova (PCRM), care domina spațiul mediatic și controla instituțiile publice în acea perioadă, reușise să spulbere iluzia parteneriatul politic pentru realizarea obiectivelor integrării europene. În ajunul alegerilor parlamentare din 5 aprilie 2009, CEC a mai făcut un efort de a convinge concurenții electorali să semneze Codul de conduită. De această dată efortul CEC a fost ceva mai reușit. Arhiva Agenției Info-Prim Neo păstrează denumirile celor 13 partide politice din 28 înregistrate, care au semnat, la 23 ianuarie 2019, Codul de conduită: Alianța Moldova Noastră (AMN), Partidul Republican din Moldova (PRM), Partidul Ecologist „Alianța Verde” (PEAV), Partidul Dezvoltării Spirituale „Moldova Unita” (PDSMU), Partidul Social Democrat (PSD), Partidul Liberal Democrat din Moldova (PLDM), Partidul Democrat din Moldova (PDM), Partidul Comuniștilor din Republica Moldova (PCRM), Partidul Socialiștilor din Republica Moldova „Patria-Родина” (PSRMPR), Mișcarea Profesioniștilor „Speranța-Надежда” (PPSH), Partidul Liberal (PL), Uniunea Centrista din Moldova (UCM), Partidul Popular Creștin Democrat (PPCD).

Așadar, liderii și membrii a 13 partide, printre care și PDM, ar trebui să țină minte ce au semnat acum aproximativ 10 ani. Din păcate, nu e așa. De aceea, merită să fie puse în evidență atitudinea unora dintre reprezentanții formațiunilor semnatare față de Codul de conduită elaborat de CEC:

– Veaceslav Untila, reprezentat AMN – „In această campanie electorala vom merge pe ideea demonstrării cât de buni suntem noi, cei din AMN, și nu cât de răi sunt alții… Manifestam, oarecum, îngrijorări ca acest cod nu va fi respectat”;
– Ion Cebanu, reprezentant PL – „PL întotdeauna o sa pledeze pentru orice acțiune a CEC… Această convenție, însă, are mai mult un caracter simbolic, care impune concurenții electorali să nu iasă din cadrul legal și atât”;
– Vlad Filat, reprezentant PLDM – „Ne asumăm angajamentul să participam la această campanie electorală cu un mesaj constructiv. Nu ne vom ridica la practica din RM ce ține de atacul la persoana, urmează ca și alți concurenți să-și asume responsabilitatea de a face acest lucru”;
– Vitalia Pavlicenco, reprezentant PNL – „CEC, având pretenția că respectă Codul electoral, a elaborat acest Cod de conduită ca să creeze, de fapt, aparența că în RM pot avea loc alegeri libere, democratice. Însă, sub regim comunist, unde totul este oprimat, nu pot fi în general alegeri libere… Partidele care au semnat Codul, o fac mai mult pentru imagine, pentru a demonstra că sunt buni, dar până la urma vor avea marea dezamăgire că au făcut o greșeala și îl vor încălca în mod evident, pentru că vor fi forțați să dea replici murdăriilor pe care le vor turna în capul acestora partidele coaliției roș-oranj”.

Păcat că actualii inovatori din PDM nu au invitat la emisiunea din 11 decembrie a.c. reprezentanții celorlalte 12 formațiuni care alături de PDM au semnat Codul de conduită la 23 ianuarie 2009. Ar fi fost de mare interes public să se afle cum au evoluat atitudinile lor față ce acest document. Asta era important și pentru participantul la emisiune, deputatul PDM, Corneliu Mihalache, care declarase că ideea elaborării unui Cod de conduită este o intenție nobilă a formațiunii. Ar fi descoperit că până la manifestarea recentă a nobleței partidului din care face parte, acest lucru îl făcuse, acum 10 ani, încă vreo duzină de partide.

E o mare scăpare a televiziunii neinvitarea la emisiune a semnatarilor Codului de conduită din 2009. Evident, scăparea poate avea o explicație. Acel Cod de conduită, cu semnăturile liderilor celor 13 partide, ar fi putut să ardă pe 7 aprilie 2009, la fel ca și Declarația de Independență. Iată unde pot duce bunele intenții. Doamne ferește!

Totuși, recenta inițiativă a PDM nu este lipsită de un potențial inovator. De exemplu, PDM ar putea reformula propriul proiect în Codul de conduită pentru perioada dintre alegeri. Și să scrie acolo, de exemplu, că partidele nu au voie să facă între alegeri ceea ce nu li se permite să facă și în campania electorală. Adică, chiar ar fi necesar un document care ar interzice partidelor să:

– concentreze mijloacele media în mâinile liderilor pentru propagandă, în special la canalele care retransmit posturi din statele implicate în războiul hibrid;
– dăruiască alegătorilor „coșuri cu merinde” pentru a le forma reflexe condiționate;
– camufleze activitatea după fundații de caritate și magazine sociale; aducă artiști din țările implicate în războaie hibrid ca să-i cânte electoratului, chipurile pe degeaba etc.

Iată un astfel de Cod de conduită chiar ar fi necesar, iar PDM are șansa reală să-l elaboreze și promoveze. Deci, Avante PDM! Pentru Moldova! Pentru alegeri libere și corecte! 

Experții IPN

UEFA și-a exprimat rezerve față de planul FIFA de creare a unei companii comerciale care ar urma să gestioneze drepturile comerciale ale principalelor competiții, inclusiv Cupa Mondială. Organizația consideră că inițiativa necesită mai multă claritate în privința guvernanței și transparenței, transmite IPN.

Într-un comunicat de presă, UEFA a precizat că analizează propunerea și că aceasta trebuie examinată inclusiv de federațiile naționale. Forul european a menționat că proiectul ridică întrebări privind modul de administrare a noii structuri și distribuirea beneficiilor financiare.

Reacția vine după ce FIFA a anunțat intenția de a înființa FIFA Forward Enterprise (FFE), o subsidiară care ar urma să gestioneze activitățile comerciale și organizarea unor competiții majore, inclusiv Cupa Mondială și Cupa Mondială a Cluburilor.

FIFA intenționează să atragă aproximativ 4,2 miliarde de dolari prin vânzarea unei participații minoritare de până la 20% către investitori privați. Potrivit organizației, fondurile vor fi utilizate pentru dezvoltarea fotbalului, iar FIFA va păstra controlul asupra guvernanței, competițiilor și deciziilor sportive.

Potrivit presei britanice, UEFA ar urma să discute proiectul cu cele 55 de federații membre la sfârșitul acestei săptămâni, pentru a stabili o poziție comună. Rezerve față de inițiativă au fost exprimate și de Federația Engleză de Fotbal, CONCACAF și Confederația Asiatică de Fotbal, care au cerut consultări și un proces decizional transparent.

0 FacebookTwitterPinterestEmail

Codul de conduită. Experții IPN

Marii noști înaintași ne învățau că în lumea asta toate-s vechi și nouă toate. De aceea, a prezenta ceva vechi drept nou e o meserie. Dacă era artă, nimeni n-ar observa că noul, de fapt, e vechi. Protagoniștii unei încercări de a convinge opinia publică precum că vin cu ceva nou, dar care e vechi, au participat pe 11 decembrie 2018 la emisiunii „Fabrika” de la postul de televiziune Publika TV. Este vorba despre membrii Partidului Democrat din Moldova (PDM), care au dezbătut propunerea de a elabora Codul de conduită pentru perioada electorală. Scopul elaborării este să demonstreze întregii societăți și actorilor politici că PDM își dorește să se stabilească din start niște reguli de jocde care să țină cont toți actorii politici, iar instituțiile abilitate ar trebui să monitorizeze respectarea acestor norme.

Așa cum s-a menționat, propunerea e foarte interesantă. Dar numai pentru faptul că deși e veche, opiniei publice i se prezintă drept ceva nou. Vorba e că acum mai bine de 10 ani un Cod de conduită privind desfășurarea și reflectarea campaniei electorale a fost elaborat și chiar aplicat în cel puțin două campanii electorale. De fapt, Codul de conduită a fost introdus în circuitul electoral prin Legea nr. 176-XVI încă la 22 iulie 2005, în perioada când cei 101 de deputați trăiau idila Declarației cu privire la parteneriatul politic pentru realizarea obiectivelor integrării europene. Atunci, în acea atmosferă idilică, în Articolul 1 al Codului electoral a fost introdusă noțiunea: Cod de conduităconvenție încheiată între concurenții electorali și reprezentanții mass-media privind modul de desfășurare și de reflectare a campaniei electorale care exclude lezarea demnității și imaginii concurenților electorali. Așadar, din 2005 această noțiune e fixată în Codul electoral.

Au existat două tentative ale Comisiei Electorale Centrale (CEC) de a pune în practică un Cod de conduită elaborat după calapoade internaționale. Ambele tentative au fost, oarecum, nereușite. Prima tentativă a avut loc în ajunul alegerilor locale generale din 3 iunie 2007. Codul de conduită elaborat de CEC a fost tratat cu mult scepticism de către concurenții electorali. Aceasta fiindcă Partidului Comuniștilor din Republica Moldova (PCRM), care domina spațiul mediatic și controla instituțiile publice în acea perioadă, reușise să spulbere iluzia parteneriatul politic pentru realizarea obiectivelor integrării europene. În ajunul alegerilor parlamentare din 5 aprilie 2009, CEC a mai făcut un efort de a convinge concurenții electorali să semneze Codul de conduită. De această dată efortul CEC a fost ceva mai reușit. Arhiva Agenției Info-Prim Neo păstrează denumirile celor 13 partide politice din 28 înregistrate, care au semnat, la 23 ianuarie 2019, Codul de conduită: Alianța Moldova Noastră (AMN), Partidul Republican din Moldova (PRM), Partidul Ecologist „Alianța Verde” (PEAV), Partidul Dezvoltării Spirituale „Moldova Unita” (PDSMU), Partidul Social Democrat (PSD), Partidul Liberal Democrat din Moldova (PLDM), Partidul Democrat din Moldova (PDM), Partidul Comuniștilor din Republica Moldova (PCRM), Partidul Socialiștilor din Republica Moldova „Patria-Родина” (PSRMPR), Mișcarea Profesioniștilor „Speranța-Надежда” (PPSH), Partidul Liberal (PL), Uniunea Centrista din Moldova (UCM), Partidul Popular Creștin Democrat (PPCD).

Așadar, liderii și membrii a 13 partide, printre care și PDM, ar trebui să țină minte ce au semnat acum aproximativ 10 ani. Din păcate, nu e așa. De aceea, merită să fie puse în evidență atitudinea unora dintre reprezentanții formațiunilor semnatare față de Codul de conduită elaborat de CEC:

– Veaceslav Untila, reprezentat AMN – „In această campanie electorala vom merge pe ideea demonstrării cât de buni suntem noi, cei din AMN, și nu cât de răi sunt alții… Manifestam, oarecum, îngrijorări ca acest cod nu va fi respectat”;
– Ion Cebanu, reprezentant PL – „PL întotdeauna o sa pledeze pentru orice acțiune a CEC… Această convenție, însă, are mai mult un caracter simbolic, care impune concurenții electorali să nu iasă din cadrul legal și atât”;
– Vlad Filat, reprezentant PLDM – „Ne asumăm angajamentul să participam la această campanie electorală cu un mesaj constructiv. Nu ne vom ridica la practica din RM ce ține de atacul la persoana, urmează ca și alți concurenți să-și asume responsabilitatea de a face acest lucru”;
– Vitalia Pavlicenco, reprezentant PNL – „CEC, având pretenția că respectă Codul electoral, a elaborat acest Cod de conduită ca să creeze, de fapt, aparența că în RM pot avea loc alegeri libere, democratice. Însă, sub regim comunist, unde totul este oprimat, nu pot fi în general alegeri libere… Partidele care au semnat Codul, o fac mai mult pentru imagine, pentru a demonstra că sunt buni, dar până la urma vor avea marea dezamăgire că au făcut o greșeala și îl vor încălca în mod evident, pentru că vor fi forțați să dea replici murdăriilor pe care le vor turna în capul acestora partidele coaliției roș-oranj”.

Păcat că actualii inovatori din PDM nu au invitat la emisiunea din 11 decembrie a.c. reprezentanții celorlalte 12 formațiuni care alături de PDM au semnat Codul de conduită la 23 ianuarie 2009. Ar fi fost de mare interes public să se afle cum au evoluat atitudinile lor față ce acest document. Asta era important și pentru participantul la emisiune, deputatul PDM, Corneliu Mihalache, care declarase că ideea elaborării unui Cod de conduită este o intenție nobilă a formațiunii. Ar fi descoperit că până la manifestarea recentă a nobleței partidului din care face parte, acest lucru îl făcuse, acum 10 ani, încă vreo duzină de partide.

E o mare scăpare a televiziunii neinvitarea la emisiune a semnatarilor Codului de conduită din 2009. Evident, scăparea poate avea o explicație. Acel Cod de conduită, cu semnăturile liderilor celor 13 partide, ar fi putut să ardă pe 7 aprilie 2009, la fel ca și Declarația de Independență. Iată unde pot duce bunele intenții. Doamne ferește!

Totuși, recenta inițiativă a PDM nu este lipsită de un potențial inovator. De exemplu, PDM ar putea reformula propriul proiect în Codul de conduită pentru perioada dintre alegeri. Și să scrie acolo, de exemplu, că partidele nu au voie să facă între alegeri ceea ce nu li se permite să facă și în campania electorală. Adică, chiar ar fi necesar un document care ar interzice partidelor să:

– concentreze mijloacele media în mâinile liderilor pentru propagandă, în special la canalele care retransmit posturi din statele implicate în războiul hibrid;
– dăruiască alegătorilor „coșuri cu merinde” pentru a le forma reflexe condiționate;
– camufleze activitatea după fundații de caritate și magazine sociale; aducă artiști din țările implicate în războaie hibrid ca să-i cânte electoratului, chipurile pe degeaba etc.

Iată un astfel de Cod de conduită chiar ar fi necesar, iar PDM are șansa reală să-l elaboreze și promoveze. Deci, Avante PDM! Pentru Moldova! Pentru alegeri libere și corecte! 

Experții IPN

Un incendiu de vegetație de amploare a izbucnit pe insula grecească Paros, una dintre destinațiile turistice cunoscute din Marea Egee. Potrivit euronews.ro, citat de IPN, mai multe localități au fost evacuate, iar pompierii intervin pe mai multe fronturi pentru a limita extinderea flăcărilor, în condițiile în care vântul puternic îngreunează operațiunile.

Focul a izbucnit marți în apropierea localității Kambi, într-o zonă cu vegetație joasă și deșeuri. Serviciul de Protecție Civilă din Grecia a emis alerte prin sistemul 112 pentru locuitorii din Agios Charalambos, Kambi, Bougados, Aneratzia și Kamari, care au fost îndemnați să se deplaseze spre localitatea de coastă Aliki.

Intervenția este realizată atât la sol, cât și din aer, cu ajutorul avioanelor și elicopterelor. Pompieri și echipamente suplimentare au fost aduse de pe insulele vecine Naxos și Syros. Autoritățile nu au raportat victime sau pagube materiale, iar cauza incendiului este investigată.

Grecia menține un nivel ridicat de alertă pentru incendii în mai multe regiuni, pe fondul temperaturilor ridicate, al vegetației uscate și al vânturilor puternice.

Între timp, incendiile de vegetație continuă și în Spania și Franța, pe fondul unui nou val de căldură. În Franța, 16 departamente se află sub cod portocaliu de caniculă, cu temperaturi prognozate de până la +41 de grade Celsius. În Gironde, autoritățile avertizează asupra riscului reaprinderii focarelor din cauza vântului uscat.

În Spania, incendiul din Burgohondo, considerat cel mai mare din istoria țării, a distrus peste 43 de mii de hectare de pădure. Deși mii de persoane evacuate au revenit în localitățile lor, autoritățile avertizează că situația rămâne instabilă din cauza temperaturilor ridicate.

0 FacebookTwitterPinterestEmail
1 IANUARIE, 2025