Op-Ed
	Dacă la sfârșitul anului Consiliul European va recunoaște ca fiind satisfăcătoare rezultatele reformei în domeniile enumerate, liderii UE pot conveni să înceapă negocierile de aderare. O asemenea performanță a guvernării se va constitui într-o bază solidă electorală pentru forțele pro-europene la viitoarele alegeri prezidențiale și parlamentare. În caz contrar, criza relațiilor interstatale moldo-ruse va fi folosită în viitoarele alegeri la maximum de forțele antieuropene pentru a compromite procesul de aderare la UE și a ancora Republica Moldova în aria intereselor geopolitice ale Rusiei lui Putin...
Anatol Țăranu

La etapă actuală relația moldo-rusă este practic înghețată, atingând cel mai jos nivel din toată istoria relațiilor diplomatice. S-a ajuns până la situația când premierul Republicii Moldova, Dorin Recean, a declarat public că nu are în planuri să discute cu Federația Rusă. Potrivit lui Recean, Moldova va avea subiecte de discuție cu Moscova doar când aceasta își va retrage trupele din Ucraina și Republica Moldova. În același context, noul premier a declarat că nu a primit felicitări din partea oficialităților ruse cu ocazia învestirii sale în funcție și că nici nu le-a așteptat. Faptul că partea rusă s-a eschivat de la procedura diplomatică standard de a-l felicita pe noul premier cu învestirea sa în funcție spune clar că nici Moscova nu vede posibilitatea refacerii relațiilor cu Moldova sub actuala guvernare de la Chișinău.

„Nu am avut niciodată o relație bazată pe respect reciproc…”

După cum a declarat președinta Maia Sandu într-un interviu acordat recent, relațiile dintre Republica Moldova și Federația Rusă, în ciuda eforturilor guvernării de la Chișinău, nu au fost niciodată bazate pe respect. „Atunci când am venit la putere, am spus că ne dorim o relație pragmatică și bazată pe respect reciproc cu Federația Rusă. Aceste declarații le-am făcut înainte să înceapă războiul, înainte ca Federația Rusă să atace Ucraina, dar trebuie să recunoaștem că nu am avut niciodată o relație bazată pe respect reciproc, oricât de multe eforturi s-au făcut aici, în Moldova”, a declarat Maia Sandu în cadrul aceluiași interviu.

Războiul pe care îl poartă Rusia împotriva Ucrainei a schimbat radical politica guvernului Republicii Moldova pe dimensiunea rusă. Nici înainte de invazia rusă în țara vecină, guvernarea pro-europeană de la Chișinăul nu s-a împrietenit cu Moscova și era mai degrabă precaută față de aceasta decât să caute puncte de apropiere. Și totuși, înainte de război, linia de conduită a autorităților moldovenești și retorica Chișinăului în relația moldo-rusă erau cu totul deosebite de cele de azi. Toate guvernările de la Chișinău se conduceau de necesitatea de a avea o relație de conlucrare cu Rusia, însă războiul agresiv declanșat de Moscova împotriva Ucrainei a ruinat relația moldo-rusă construită cu migală pe parcurs de decenii.

În campanie electorală, fără mesaje geopolitice

Atunci când Maia Sandu doar desfășura campania electorală în lupta pentru postul de șef al statului în alegerile prezidențiale din 2020, programul ei electoral era axat pe o agendă non geopolitică, care trebuia să o ajute să adune recolta maximă de voturi din diferite părți ale câmpului politic moldovenesc, tradițional împărțit după criteriul pro-rus și pro-occidental. Promisiunile ei cheie nu au fost despre o politică externă polarizantă, ci despre combaterea corupției și a sărăciei pe potriva așteptărilor îmbrățișate de toată lumea. La acea etapă problemele geopolitice au fost evitate maximal posibil de Sandu, și chiar dacă ea promitea că va apropia Moldova de Uniunea Europeană, dar, concomitent, releva că va stabili relații bune cu SUA, Rusia, Ucraina, România. Această abordare a ajutat-o în cele din urmă să câștige alegerile împotriva politicianului cu o agendă pro-rusă accentuată, Igor Dodon.

Succesul de la prezidențiale a fost dezvoltat în 2021, la alegerile parlamentare, de către partidul pro-prezidențial PAS. Creat de Sandu, Partidul Acțiune și Solidaritate a reprodus strategia electorală a fondatorului său prin a se eschiva de problematica geopolitică, axându-se cu precădere pe tematica luptei cu corupția. A fost o strategie câștigătoare care i-a garantat PAS-lui majoritatea locurilor în parlament, precum și oportunitatea de a forma un guvern monopartinic.

Chișinăul, luat prin surprindere

Începutul războiului în Ucraina a luat prin surprindere Chișinăul, el având nevoie de ceva timp pentru a se dumeri privind relația cu Rusia agresoare. La acea etapă în multe cancelarii politice din lume, dar și în cercurile de experți din exterior predomina părerea că Ucraina nu va rezista mult timp invaziei rusești. Scenariul în care Rusia ar putea ajunge pe cale militară în Transnistria separatistă, învecinată cu regiunea Odessa, părea destul de probabil și se contura într-o perspectivă macabră pentru Chișinăul pro-european. De fapt, înfăptuirea acestui scenariu prefăcea Republica Moldova, în cel mai bun caz, într-o republică bananieră dependentă de Rusia după calapoadele memorandumului Kozak, dar nefiind exclusă și varianta anexării plenare la imperiul rus în refacere.

Dar spre surprinderea multora Ucraina a rezistat miraculos și a dat peste cap planurile Kremlinului de redresare a imperiului prin îngenuncherea poporului ucrainean. Nici speranța în dependența Occidentului de gazul rusesc nu s-a adeverit, asupra Rusiei căzând nemilos barosul sancțiunilor economice și politice ale UE și NATO. În realitate Putin nu s-a așteptat că atacând Ucraina, Rusia își ruinează până la temelie relația cu Occidentul. Un efect similar a produs războiul asupra relațiilor Rusiei cu un șir de alte state din diverse zone geografice și de civilizație, Republica Moldova fiind printre ele.  

Schimbarea poziției

Poziția Chișinăului față de Moscova a înregistrat o schimbare dramatică într-o perioadă scurtă de timp după începerea invaziei ruse în Ucraina. Pe măsură ce problemele rusești de pe front, dar și cele economice deveneau din ce în ce mai evidente, Chișinăul tot mai clar își etala politica de condamnare a agresiunii ruse și solidaritatea cu poporul ucrainean. Dacă la începutul războiului Moldova a subliniat că, în conformitate cu Constituția, este o țară neutră și, prin urmare, nu se alătură sancțiunilor europene, însă foarte repede a început să-și revizuiască poziția. Dintre cele 38 de regimuri de sancțiuni în vigoare în UE, Moldova a aderat deja la mai mult de 20 și continuă să examineze posibilitatea de a sprijini restul.

În plan politico-diplomatic Moldova a redus drastic contactele cu Rusia, oficialitățile moldovene criticând aspru Kremlinul pentru războiul declanșat în Ucraina. Guvernul de la Chișinău a inițiat procedurile de părăsire a CSI, organizație dominată politic de Moscova și întreprinde măsuri nemaiîntâlnite în trecut de curățare a spațiul informațional și politic moldovenesc de influența rusă. Invazia rusă a țării vecine a determinat Moldova să devină un stat cu cele mai reduse relații cu Rusia dintre țările post-sovietice non-UE, desigur, exceptând Ucraina. În ultimul an relația interstatală moldo-rusă a degradat până la punctul în care Chișinăul oficial a promis arestarea liderului rus Vladimir Putin, în caz dacă acesta va ajunge pe teritoriul Republicii Moldova. Prin acest angajament Chișinăul a demonstrat disponibilitatea de a-și îndeplini obligațiile față de Curtea Penală Internațională, care a emis un mandat de arestare a președintelui rus.

Ofense și amenințări „diplomatice”

Reacția Moscovei la înăsprirea poziției Chișinăului în relația bilaterală pe fundalul războiului, a fost plină de invective jignitoare la adresa președintei Maia Sandu și a guvernării pro-europene per ansamblu. Printre cele mai blânde acuze la adresa actualei guvernări de la Chișinău, de obicei formulate public de purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, figurează afirmațiile despre neloialitatea față de Republica Moldova a președintei Maia Sandu pe motiv că este deținătoare a pașaportului românesc, tot așa cum alți demnitari moldoveni sunt catalogați pseudo-politicieni, manipulați rău-voitor de către Occident împotriva Rusiei.

Alături de declarații publice spumos ofensatoare, Moscova a pus pe rol și acțiuni concrete de destabilizare a situației politice interne din Republica Moldova prin activizarea numeroasei coloane a 5 pro-ruse din societatea moldovenească. Atmosfera relației interstatale moldo-ruse a fost grav afectată de publicarea la începutul acestui an a planului serviciilor secrete ruse de destabilizare a Republicii Moldova, informația fiind oferită Chișinăului de către președintele Zelensky. Ca rezultat, în ultimul an relația diplomatică între Chișinău și Moscova este redusă la invitarea ambasadorilor moldovean și rus la sediile ministerelor de externe corespunzătoare, unde le sunt înmânate notele de protest și de avertisment reciproce, practica care certifică toată profunzimea crizei relației bilaterale.

Începutul negocierilor sau revanșa pro-rusă

Evident, înrăutățirea relațiilor moldo-ruse este privită negativ de o parte consistentă a societății moldovenești, tradițional orientată spre Rusia. Însă în planul situației politice interne criza în domeniul relației moldo-ruse este compensată de progresele Republicii Moldova în procesul de integrare europeană. În vara anului 2022, Moldova, împreună cu Ucraina, a primit statutul oficial de țară candidată la UE. Acum, obiectivul autorităților moldovenești este să treacă la următoarea etapă în acest an – începerea negocierilor pentru aderarea la UE. Bruxelles va lua o decizie în acest sens în toamnă, după ce Comisia Europeană va prezenta un raport privind implementarea recomandărilor UE de către țările candidate.

În cazul Republicii Moldova, deschiderea negocierilor ține de succesele înregistrate privind reforma justiției și combaterea corupției, reforma economică, îmbunătățirea eficienței administrației publice etc. Dacă la sfârșitul anului Consiliul European va recunoaște ca fiind satisfăcătoare rezultatele reformei în domeniile enumerate, liderii UE pot conveni să înceapă negocierile de aderare. O asemenea performanță a guvernării se va constitui într-o bază solidă electorală pentru forțele pro-europene la viitoarele alegeri prezidențiale și parlamentare. În caz contrar, criza relațiilor interstatale moldo-ruse va fi folosită în viitoarele alegeri la maximum de forțele antieuropene pentru a compromite procesul de aderare la UE și a ancora Republica Moldova în aria intereselor geopolitice ale Rusiei lui Putin.

IPN publică în rubrica Op-Ed articole de opinie semnate de autori din afara redacţiei. Opiniile exprimate în aceste materiale nu neapărat coincid cu opiniile redacţiei.