Cu bune, cu rele, anul 2017 ajunge la final și este momentul potrivit să facem totalurile. Cu această ocazie, IPN a adunat prin lume gânduri bune, de această dată doar bune, de la cei care iau decizii și de la cei pentru care se iau decizii. Ce a adus bun anul 2017? La această întrebare i-am provocat să răspundă pe cei care au acceptat să ne fie alături în dorința noastră de a găsi ceea ce este bun în lucrurile care ne înconjoară și în evenimentele care ne marchează. Chiar dacă de mai multe ori nu toate merg așa cum ne-am dori, câștigă omul și câștigă societatea care are capacitatea să vadă și în probleme, și în lucruri mai rele, o oportunitate în plus de implicare pentru a schimba lucrurile în bine. Pentru fiecare dintre subiectele abordate venim cu mai multe clasamente care reflectă poziția celor care le-au întocmit. Mai jos vedeți ce a adus bun 2017 în domeniul mediului.
–

Clasamentul Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului:

1. A fost adoptată Legea privind deșeurile.

„Legea reprezintă un cadru legal ajustat la principiile și standardele europene de gestionare a deșeurilor. Conţine prevederi privind valorificarea, reutilizarea, reciclarea, eliminarea deşeurilor, privind autorizarea, controlul și evidența activităților de gestionare a deşeurilor, privind regimul de import, transportare peste hotare şi export al acestora. Permite gestionarea anumitor categorii de deşeuri, printre care sunt deșeurile de uleiuri uzate, baterii şi acumulatori, echipamente electrice şi electronice, vehiculele scoase din uz şi ambalaje, deşeuri medicale, poluanți organici persistenți, metale feroase şi neferoase, deşeuri de mercur şi de azbest, anvelope uzate etc. Legea stabilește că producătorul de produse, în mod obligatoriu: acceptă produsele returnate, inclusiv deșeurile ce rămân după utilizarea respectivelor produse; își organizează un sistem de colectare şi returnare a acestor produse prin intermediul centrelor comerciale, punctelor de colectare a deşeurilor municipale sau a sistemelor individuale sau colective înfiinţate de ei înșiși”.

2. A fost stabilit organul de reglementare al serviciului public de alimentare cu apă şi sanitație, care licențiază operatorii apă-canal şi elaborează actele normative necesare îmbunătățirii accesului cetățenilor la servicii calitative – ANRE.

3. A fost elaborat studiul de fezabilitate pentru extinderea apeductului Chișinău-Strășeni-Călărași în cadrul Proiectului „Îmbunătățirea infrastructurii de apă în Moldova Centrală”, susținut de KfW.

4. Cu suportul partenerilor de dezvoltare au fost elaborate sau sunt la diferite etape de definitivare studiile de fezabilitate pentru crearea infrastructurii de gestionare a deșeurilor în opt regiuni de management al deșeurilor stabilite pe întreg teritoriul țării.

5. În perioada 2016-2017 au fost reabilitate 577,7 ha de fâşii de protecție a câmpurilor agricole, suprafața terenurilor agricole protejate constituind circa 12 mii ha.

„Reabilitarea perdelelor forestiere respective va avea o influență benefică asupra terenurilor agricole limitrofe. De asemenea, au fost împădurite 790 ha de terenuri degradate, în conformitate cu prevederile Planul național de extindere a suprafețelor cu vegetaţie forestieră pentru anii 2014-2018”.

Clasamentul Mişcării Ecologiste din Moldova:

1. Cetățenii s-au mobilizat în privința problemei râului Nistru, au protestat și semnat apeluri privind renunțarea la construcția hidrocentralelor pe Nistru, iar ulterior Ucraina a ratificat Acordul de colaborare privind protecția râului Nistru.

2. Guvernul a aprobat modificări la Legea privind transportul naval intern și a obligat restituirea în amonte a tuturor aluviunilor obținute în urma lucrărilor de curățare a șenalului navigabil, interzicând comercializarea nisipului și prundișului extras din râurile Nistru și Prut. Urmează ca reglementările să fie aprobate de Parlament.

3. S-au împlinit 30 de ani de la prima expediție ecologică pe râul Nistru, un ciclu de 12 materiale-memorii au fost publicate în timpul anului 2017 în revista Natura.

4. Pe râul Prut a fost creată prima Rezervație a Biosferei „Prutul de Jos”.

5. A fost readusă în agenda subiectul reglementării protecției peisajului.

Clasamentul Asociaţiei Jurnaliştilor de Mediu şi Turism Ecologic din Moldova:

1. Tematica de mediu a continuat să fie reflectată în presa națională, iar jurnaliștii au manifestat interes față de evenimentele ce ţin de domeniul de mediu.

„În conținutul editorial se regăsesc tot mai multe subiecte de mediu, și nu doar din cele legate de catastrofe sau dezastre, dar și istorii de succes, afaceri eco, povești de viață ale entuziaștilor care se dedică acestui domeniu. Mai mult, tot mai atractive pentru media sunt și investigațiile de mediu”.

2. A avut loc prima școală de jurnalism de mediu practic, iar revista Natura a împlinit 27 de ani de apariție continuă.

3. Ninsoarea din aprilie ne-a amintit cât de importantă este natură și cum ne poate „veni de hac”. Ninsoarea din aprilie a mobilizat și comunitatea, mulți au manifestat activism civic. Cu gândul față de mediu a fost marcată și Ziua Mediului, în Parcul Valea Morilor, cu implicarea societății civile de mediu și susținerea PNUD.

4. Schimbarea climei a fost o temă actuală pe tot parcursul anului. Republica Moldova a ratificat Acordul de la Paris la 4 mai 2017, iar Asociaţia Jurnaliştilor de Mediu şi Turism Ecologic din Moldova a realizat o campanie de conștientizare dedicată impactului schimbărilor climatice în agricultură, resurse acvatice și resurse funciare.

Alte materiale din seria „Ce a adus bun anul 2017 în…”:

Ce a adus bun anul 2017 în procesul de reglementare transnistreană. Campanie IPN

Ce a adus bun anul 2017 în domeniul educației. Campanie IPN

Ce a adus bun anul 2017 în domeniul turismului. Campanie IPN