Dacă conducerea Procuraturii Generale își dorește cu adevărat o reformă și curățarea sistemului, atunci instituția nu mai trebuie să mențină în funcție persoane docile sistemului, persoane coruptibile și care comit ilegalități. Or, pentru a da un semnal clar procurorilor care admit abuzuri, dar și întregii societăți, este nevoie ca în privința lor să fie întreprinse acțiuni concrete. Declarațiile aparțin avocaților Veaceslav Țurcan și Maxim Belinschi, care afirmă că astăzi impunitatea procurorilor este un subiect extrem de actual și reprezintă o problemă întrucât sunt procurori care au comis mai multe ilegalități, ba chiar infracțiuni.

Într-o conferință de presă la IPN, avocatul Maxim Belinschi a declarat că dosarul în care el și colegul său, Veaceslav Țurcan, au fost învinuiți de fals în declarații se regăsește printre cele 38, pretinse politice, luate la control de către Procuratura Generală. Procurorul general a declarat, încă în iarnă, că pe aceste cauze vor exista soluții legale. Potrivit lui, paradoxal e faptul că, deși a trecut mai multă vreme de când au fost anunțate aceste soluții legale și deși există sentință de achitare, așa și nu a fost retras apelul depus ilegal de procuror. Ba mai mult, procurorii care i-au urmărit ilegal stau bine mersi în funcții, iar unii chiar au fost avansați.

Maxim Belinschi a menționat că intimidările au continuat și prin intermediul unei alte cauze penale, prin care s-a încercat ridicarea contractelor de asistență juridică. Potrivit lui, este vorba despre o ordonanță vădit ilegal, emisă de un procuror anticorupție și menținută de șeful de atunci al instituției. Aceasta a fost anulată de judecătorul de instrucție în baza plângerii depuse de cei doi avocați. „Văzând că nu au sorți de izbândă la Chișinău, au transmis acea cauză penală la Procuratura municipiului Bălți, care a emis un nou demers de ridicare a contractelor de asistență juridică din partea procurorului de la Bălți. După cum era de așteptat, instanța a respins acest demers și Curtea de Apel a menținut această decizie”, susține avocatul. Potrivit lui, întrebarea către procurorul general este: „De ce procurorii, care au admis ilegalități nu sunt atrași la răspundere penală?”. Or, plângeri pe aceste acțiuni au fost depuse din 2016.

Veaceslav Țurcan a declarat că, dacă se dorește cu adevărat o reformă, sunt necesare acțiuni de tragere la răspundere a celor care admit abuzuri. Apărătorul spune că, dacă Procuratura Generală nu poate interveni în dosare simple, atunci ce se mai poate spune de dosarele complexe. În unele dintre cele 38 de dosare, mai ales cu conotație economică, a fost un final, iar pe altele, cu conotație politică, s-a mers cu totul pe alte căi procesuale, a adăugat avocatul.

Apărătorul celor doi avocați, Valeriu Pleșca, a declarat că, deși procurorul general a declarat că persoanele urmărite ilegal vor fi scoase de sub urmărire, iar procurorii vor renunța la învinuiri, lucrurile nu s-au mișcat din loc. Sunt patru ani în care cei doi apărători au fost supuși unor urmăriri și procese pornite ilegal. În opinia sa, impunitatea procurorilor rămâne un subiect de actualitate pentru toată comunitatea avocațială și pentru clienții lor. Și aceasta pentru că unui avocat urmărit ilegal nu-i vor fi respectate drepturile, el nu va avea garanții, el va fi redus la tăcere, iar astfel și cetățeanul – fapt care este inadmisibil într-un stat de drept.

Conferința de presă cu tema: „Impunitatea procurorilor” face parte din ciclu de conferințe prevăzute în proiectul IPN „Injustiția la vedere prin mijloace multimedia”. Agenția IPN nu își adjudecă dreptul să decidă dacă organizatorii conferințelor de presă au dreptate în cauzele despre care vor vorbi, aceasta este prerogativă exclusivă a justiției, însă perioada exagerat de lungă, mult mai lungă decât prevede legislația, a acestor cazuri poate fi considerată drept act de nedreptate și injustiție evidentă. Agenția de presă IPN nu poartă răspundere pentru declarațiile publice făcute în spațiul public de către organizatorii conferințelor de presă.