Autoritățile naționale sunt încurajate să colaboreze mai eficient cu furnizorii de servicii intermediare, precum Meta, Google sau TikTok, în vederea combaterii discursului de ură din mediul online. Potrivit unei analize realizate de Asociația Promo-LEX, lipsa unor criterii și proceduri unitare îngreunează procesul de raportare și intervenție în cazurile de discurs instigator la ură, transmite IPN.
Documentul de analiză intitulat „Prevenirea și combaterea discursului de ură online în Republica Moldova”, lansat la 13 iunie, își propune să evidențieze în ce măsură legislația națională definește și delimitează responsabilitățile statului și ale actorilor non-statali în această problemă. De asemenea, analiza examinează modul în care instituțiile cu atribuții în domeniu monitorizează, investighează și sancționează cazurile de discurs de ură din spațiul digital.
Printre recomandările formulate de Promo-LEX se numără solicitarea adresată Parlamentului de a efectua o analiză ex-post a Legii privind prevenirea și combaterea criminalității informatice, precum și a Codului serviciilor media audiovizuale, pentru a clarifica mecanismele de sancționare a discursului de ură difuzat prin intermediul platformelor digitale.
Guvernului i se recomandă să instituie un punct național de contact pentru colaborarea cu furnizorii de servicii intermediare. Acest punct ar trebui să funcționeze pe baza unor criterii standard de identificare a discursului de ură, precum și prin mecanisme clare de notificare, analiză, stocare și eliminare a conținutului problematic, respectând totodată drepturile fundamentale ale utilizatorilor.
Iar Inspectoratului General al Poliției i se sugerează completarea instrucțiunilor interne cu specificații privind tipurile de date electronice ce trebuie colectate și arhivate în etapa de investigare a unui posibil caz de discurs instigator la ură.
„Speranța noastră este ca acest document de analiză să servească drept bază pentru îmbunătățirea procesului de combatere și sancționare a discursului de ură din mediul online” a afirmat Irina Corobcenco, autoarea analizei.
Consiliul Europei avertizează că discursul de incitare la ură reprezintă o amenințare gravă pentru coeziunea societăților democratice, pentru respectarea drepturilor omului și pentru statul de drept. În același timp, restricțiile privind discursul de ură nu trebuie folosite abuziv pentru a reduce la tăcere vocile minoritare, opoziția politică sau criticile la adresa autorităților.
Și Organizația Națiunilor Unite în Moldova condamnă ferm discursul instigator la ură, considerându-l o amenințare directă la adresa structurilor sociale și a principiilor de egalitate și nediscriminare. ONU subliniază că instituțiile publice, sistemul educațional, mass-media și cetățenii trebuie să acționeze împreună pentru a construi un viitor în care discursul de ură să nu își mai găsească locul. Pe de altă parte, promovarea unui discurs incluziv contribuie la diversitate, protejează persoanele și comunitățile marginalizate și întărește coeziunea socială.