Agricultorii ies la proteste

Uniunile şi asociaţiile de agricultori anunţă că ies la proteste în toată ţara pe data de 27 martie. Aceştia sunt revoltaţi de faptul că Fondul de subvenţionare este mai mic decât cel pe care îl cer, iar autorităţile mai şi intenţionează să aplice cota de 20% la producţia agricolă din acest an, transmite IPN.

Preşedintele Federaţiei Naţionale a Fermierilor din Moldova, Valeriu Cosarciuc, a declarat, într-o conferinţă de presă, că fermierii se simt trădaţi deoarece autorităţile au găsit bani ca să acopere unele găuri provocate de furtul banilor din mai multe bănci din ţară, iar pentru a ajuta agricultorii bani nu mai sunt.

Preşedintele UniAgroProtect, Alexandru Slusari, a declarat că agricultorii sunt într-o situaţie şi mai proastă decât anul trecut, când s-au pomenit că nu au unde îşi exporta producţia. În acest an, spune Alexandru Slusari, există riscul ca nici pământurile să nu fie prelucrate deoarece oamenii nu au cu ce.

Acţiunea de protest este una dintr-o serie de mai multe manifestaţii. Agricultorii cer majorarea Fondului de subvenţionare până la 1,2 miliarde de lei, menţinerea cotei TVA de 8% în agricultură, deblocarea procesului de creditare în agricultură şi micşorarea dobânzilor la credite, demonopolizarea pieţei produselor petroliere şi micşorarea până la 1% a dobândzii la creditele oferite din împrumutul oferit de Polonia, în mărime de 100 de milioane de euro.

valeriu cosarciuc despre proteste.mp3

PNUD Moldova va sprijini 160 de femei care desfășoară activități economice la nivel de gospodărie casnică, oferind finanțări de până la 6 mii de dolari pentru dezvoltarea unor afaceri mai eficiente energetic și mai reziliente la schimbările climatice. Beneficiarele vor trebui să asigure o contribuție proprie de cel puțin 5% din valoarea sprijinului solicitat, transmite IPN.

Sprijinul este acordat în cadrul proiectului „Comunități reziliente prin abilitarea femeilor”, finanțat de Suedia și Norvegia. Beneficiarele selectate vor primi bunuri, echipamente, lucrări și servicii necesare pentru realizarea investițiilor aprobate. Dintre cele 160 de proiecte susținute, cel puțin 20 vor fi implementate în localități de pe malul stâng al Nistrului.

Finanțarea va putea fi utilizată pentru dezvoltarea unor activități economice prietenoase mediului și adaptate schimbărilor climatice. Sunt eligibile investiții în soluții de energie regenerabilă, eficiență energetică, agricultură inteligentă climatic, producție organică, apicultură, piscicultură, agro-forestier, eco-turism și procesarea producției agricole.

La concurs pot participa femei care desfășoară activități economice la nivel de gospodărie casnică și locuiesc în una dintre cele 42 de comunități partenere ale proiectului. Dosarele pot fi depuse până pe 25 august, iar în perioada 7-14 august PNUD va organiza sesiuni de informare în mai multe localități.

0 FacebookTwitterPinterestEmail

Agricultorii ies la proteste

Uniunile şi asociaţiile de agricultori anunţă că ies la proteste în toată ţara pe data de 27 martie. Aceştia sunt revoltaţi de faptul că Fondul de subvenţionare este mai mic decât cel pe care îl cer, iar autorităţile mai şi intenţionează să aplice cota de 20% la producţia agricolă din acest an, transmite IPN.

Preşedintele Federaţiei Naţionale a Fermierilor din Moldova, Valeriu Cosarciuc, a declarat, într-o conferinţă de presă, că fermierii se simt trădaţi deoarece autorităţile au găsit bani ca să acopere unele găuri provocate de furtul banilor din mai multe bănci din ţară, iar pentru a ajuta agricultorii bani nu mai sunt.

Preşedintele UniAgroProtect, Alexandru Slusari, a declarat că agricultorii sunt într-o situaţie şi mai proastă decât anul trecut, când s-au pomenit că nu au unde îşi exporta producţia. În acest an, spune Alexandru Slusari, există riscul ca nici pământurile să nu fie prelucrate deoarece oamenii nu au cu ce.

Acţiunea de protest este una dintr-o serie de mai multe manifestaţii. Agricultorii cer majorarea Fondului de subvenţionare până la 1,2 miliarde de lei, menţinerea cotei TVA de 8% în agricultură, deblocarea procesului de creditare în agricultură şi micşorarea dobânzilor la credite, demonopolizarea pieţei produselor petroliere şi micşorarea până la 1% a dobândzii la creditele oferite din împrumutul oferit de Polonia, în mărime de 100 de milioane de euro.

valeriu cosarciuc despre proteste.mp3

Primăriile care aleg amalgamarea voluntară vor beneficia de finanțări pentru pregătirea proiectelor, investiții calculate în funcție de numărul de locuitori și sprijin bugetar timp de trei ani pentru acoperirea costurilor de tranziție. Măsurile fac parte din pachetul de finanțare al Guvernului pentru susținerea reformei administrației publice locale, în valoare totală de 6,5 miliarde de lei, transmite IPN.

Într-o conferință de presă, secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu, a declarat că executivul a decis să tripleze stimulentul de dezvoltare pentru a ajuta comunitățile amalgamate să atragă investiții mai mari și să îmbunătățească serviciile publice.

Potrivit lui, sprijinul financiar va fi acordat prin trei mecanisme. Primăriile vor putea primi între 400 de mii și un milion de lei pentru elaborarea documentației tehnice, iar stimulentul de dezvoltare va ajunge la echivalentul a 3 mii de lei pentru fiecare locuitor al noii unități administrativ-teritoriale. În plus, în perioada 2028-2030, primăriile rezultate în urma amalgamării vor beneficia anual de sume cuprinse între 500 de mii și două milioane de lei pentru acoperirea cheltuielilor de tranziție.

Banii vor putea fi utilizați pentru extinderea rețelelor de apă și canalizare, reabilitarea drumurilor locale, modernizarea iluminatului public, creșterea eficienței energetice a clădirilor publice, precum și pentru dezvoltarea infrastructurii educaționale, medicale și sociale.

„Nu mai vorbim despre sate care trebuie să supraviețuiască, ci despre programe care dezvoltă comunitățile. Prin amalgamare, o comunitate va avea resursele financiare suficiente pentru a implementa și finaliza proiecte majore, trecând de la o abordare de subzistență la una de dezvoltare reală”, a subliniat vicepremierul Vladimir Bolea, ministrul infrastructurii și dezvoltării regionale.

Potrivit datelor prezentate, aproximativ 85% dintre primăriile din țară au inițiat procesul de amalgamare voluntară, iar jumătate dintre acestea au adoptat deja deciziile finale în consiliile locale. Autoritățile îndeamnă primăriile care nu au finalizat procedurile să o facă în luna august pentru a putea beneficia de întregul pachet de finanțare.

0 FacebookTwitterPinterestEmail
1 IANUARIE, 2025