Opoziţia contraatacă

Partidele de opoziţie neagă vehement că ar fi organizatorii protestelor din 7 aprilie din centrul capitalei şi susţin că responsabilitatea totală pentru violenţele produse aparţine autorităţilor comuniste. Opoziţia cere crearea unei comisii de anchetă pentru a cerceta evenimente din 7 aprilie pentru a depista organizatorii lor adevăraţi, transmite Info-Prim Neo.

La 7 aprilie cele trei partide democratice care au intrat în noul parlament, Partidul Liberal (PL), Partidul Liberal Democrat (PLDM) şi Alianţa Moldova Noastră (AMN) au semnat o declaraţie comună împotriva fraudării de către Partidului Comuniştilor (PCRM) a alegerilor parlamentare. Cele trei formaţiuni cer renumărarea voturilor şi verificarea listelor alegătorilor.

Liderii PLDM şi AMN au organizat miercuri, 8 aprilie, conferinţe de presă separate, în care au condamnat actele de vandalism, devastarea sediilor Preşedinţiei şi Parlamentului de către o parte din protestatari. Atât Vlad Filat, cât şi Serafim Urecheanu au declarat că aceste acţiuni au fost provocate de către autorităţile comuniste pentru a distrage atenţia opiniei publice naţionale şi internaţionale de la fraudarea alegerilor.

„La etapa actuală, comuniştii au câştigat partida, au reuşit să distragă atenţia de la fraudarea alegerilor la discuţii despre incendierea Parlamentului şi distrugerea Preşedinţiei”, a spus Vlad Filat.

„Aceste manifestaţii au fost organizate şi susţinute de partidul tovarăşului Voronin şi el poartă responsabilitate deplină pentru cele întâmplate şi numai el este interesat să destabilizeze situaţia în ţară şi să instaleze dictatura”, a spus Serafim Urecheanu.

Şi Vlad Filat, şi Serafim Urecheanu au catalogat acuzaţiile aduse de liderul PCRM, Vladimir Voronin, precum că PL, PLDM şi AMN ar fi organizat un puci drept iresponsabile, manipulative şi speculative.

Cei doi lideri au menţionat că s-au alăturat acţiunilor de protest organizate spontan de tineri şi au încercat din răsputeri să facă ceea ce nu au făcut autorităţile – să calmeze mulţimea. Ambii susţin că poliţia a provocat acţiunile de violenţă din faţa Parlamentului şi Preşedinţiei, iar apoi s-a retras şi a lăsat cele două instituţii pradă unei grupări de provocatori tineri agresivi, beţi şi nici pe departe studenţi. Filat şi Urecheanu s-au întrebat de ce poliţia nu a intervenit să calmeze aceşti tineri şi cum se face că sediul administraţiei prezindenţiale a fost devastat, iar cabinetul lui Vladimir Voronin a rămas neatins. Printre provocatori, potrivit lui Urecheanu, erau tineri amnistiaţi recent prin decret prezidenţial. De asemenea, potrivit ambilor lideri, în primele rânduri ale protestatarilor au putut fi observaţi membri ai organizaţiei de tineret a Partidului Popular Creştin Democrat (PPCD) „Noua generaţie”.

Pe de altă parte, preşedintele PPCD, Iurie Roşca, a negat că membrii PPCD ar fi participat la devastarea Parlamentului şi a Preşedinţiei. Aceştia vor fi excluşi din partid dacă se va depista, totuşi, că au participat, a declarat Iurie Roşca într-o conferinţă de presă.

Potrivit acestuia, vandalizarea Parlamentului şi a Preşedinţiei a fost posibilă datorită faptului că autorităţile au fost luate prin surprindere de amploarea manifestaţiei de protest. În opinia lui Roşca, „criminali ca Urecheanu, Filat, Chirtoacă şi ceilalţi au instigat tinerii şi adolescenţii la violenţă, ascunzându-se în tufari într-un mod iresponsabil”, a declarat Roşca.

Liderul PPCD consideră că în spatele protestelor stau forţe ruseşti şi fostul preşedinte al R. Moldova, Petru Lucinschi.

În acelaşi timp, preşedintele R. Moldova, liderul PCRM, Vladimir Voronin, a acuzat că în spatele protestelor de la Chişinău stă România. Ambasadorul României la Chişinău, Filip Teodorescu, şi ministrul-consilier Ioan Gaborean, au fost declaraţi la 8 aprilie persona non grata, iar începând cu 9 aprilie, cetăţenii români vor putea intra în R. Moldova doar cu vize.

„Lui Voronin mereu îi apar în ochi românii, iar lui Roşca – ruşii”, a comentat acuzaţiile liderul AMN, menţionând că expulzarea ambasadorului român este o continuare a războiului diplomatic dus de preşedintele Voronin contra României.

Centrul Analitic Independent „Expert-Grup”, în colaborare cu Maib și cu susținerea Ambasadei Regatului Țărilor de Jos în Republica Moldova, organizează evenimentul de lansare a Ofertei publice privind obligațiunile municipale emise de Primăria Ceadâr-Lunga /maib park /ora 10:00/.

AGENȚIA DE PRESĂ IPN invită reprezentanții mass-media la dezbaterea publică cu tema: „Neutralitatea și capacitatea de apărare a cetățeanului și a statului”, ediția a 354-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”. Participanți: Dionis Cenușa, politolog, expert asociat la Centrul pentru Studii Est Europene, Lituania; Andrei Curăraru, expert în domeniul securității internaționale și naționale, Comunitatea WatchDog; Igor Boţan, expert permanent al proiectului /Sala de conferințe a Agenției IPN, stradela Teatrului, 2/2, etajul 3, online pe canalul de YouTube al Agenției, pe pagina de Facebook IPN Agenție de presă și accesată ulterior în arhivă; Realitatea TV, în direct sau în reluare, precum și pe www.Rlive.md /ora 11:00/.

Ministerul Educației și Cercetării, în parteneriat cu Agenția Relații Interetnice, Asociația Etnografică a Romilor și Coaliția „Vocea Romilor”, organizează o masă rotundă cu genericul: „Memoria Holocaustului romilor – lecții pentru prezent și viitor”, în contextul Zilei europene de comemorare a victimelor Holocaustului împotriva Romilor /Casa Guvernului, intrarea din strada Bănulescu-Bodoni /ora 11:00/.

Este inaugurată expoziția „Autori basarabeni în lume” în cadrul Zilelor Diasporei 2026, care se desfășoară sub genericul „Oriunde am fi, Moldova ne unește!” /Biblioteca Națională a Republicii Moldova /ora 11:00/.

Adunarea Populară a Găgăuziei se întrunește în ședință /APG, Comrat /ora 14:00/.

Au loc depuneri de flori și ceremonia de dezvelire a plăcii comemorative dedicate memoriei victimelor Holocaustului împotriva romilor din timpul celui de-al Doilea Război Mondial /Teritoriul Gării Visterniceni din municipiul Chișinău, str. Petricani nr. 3 /ora 15:00/.

Ministra afacerilor externe a Republicii Letonia, Baiba Braže, efectuează o vizită de lucru în Republica Moldova /3-4 august/.

0 FacebookTwitterPinterestEmail

Opoziţia contraatacă

Partidele de opoziţie neagă vehement că ar fi organizatorii protestelor din 7 aprilie din centrul capitalei şi susţin că responsabilitatea totală pentru violenţele produse aparţine autorităţilor comuniste. Opoziţia cere crearea unei comisii de anchetă pentru a cerceta evenimente din 7 aprilie pentru a depista organizatorii lor adevăraţi, transmite Info-Prim Neo.

La 7 aprilie cele trei partide democratice care au intrat în noul parlament, Partidul Liberal (PL), Partidul Liberal Democrat (PLDM) şi Alianţa Moldova Noastră (AMN) au semnat o declaraţie comună împotriva fraudării de către Partidului Comuniştilor (PCRM) a alegerilor parlamentare. Cele trei formaţiuni cer renumărarea voturilor şi verificarea listelor alegătorilor.

Liderii PLDM şi AMN au organizat miercuri, 8 aprilie, conferinţe de presă separate, în care au condamnat actele de vandalism, devastarea sediilor Preşedinţiei şi Parlamentului de către o parte din protestatari. Atât Vlad Filat, cât şi Serafim Urecheanu au declarat că aceste acţiuni au fost provocate de către autorităţile comuniste pentru a distrage atenţia opiniei publice naţionale şi internaţionale de la fraudarea alegerilor.

„La etapa actuală, comuniştii au câştigat partida, au reuşit să distragă atenţia de la fraudarea alegerilor la discuţii despre incendierea Parlamentului şi distrugerea Preşedinţiei”, a spus Vlad Filat.

„Aceste manifestaţii au fost organizate şi susţinute de partidul tovarăşului Voronin şi el poartă responsabilitate deplină pentru cele întâmplate şi numai el este interesat să destabilizeze situaţia în ţară şi să instaleze dictatura”, a spus Serafim Urecheanu.

Şi Vlad Filat, şi Serafim Urecheanu au catalogat acuzaţiile aduse de liderul PCRM, Vladimir Voronin, precum că PL, PLDM şi AMN ar fi organizat un puci drept iresponsabile, manipulative şi speculative.

Cei doi lideri au menţionat că s-au alăturat acţiunilor de protest organizate spontan de tineri şi au încercat din răsputeri să facă ceea ce nu au făcut autorităţile – să calmeze mulţimea. Ambii susţin că poliţia a provocat acţiunile de violenţă din faţa Parlamentului şi Preşedinţiei, iar apoi s-a retras şi a lăsat cele două instituţii pradă unei grupări de provocatori tineri agresivi, beţi şi nici pe departe studenţi. Filat şi Urecheanu s-au întrebat de ce poliţia nu a intervenit să calmeze aceşti tineri şi cum se face că sediul administraţiei prezindenţiale a fost devastat, iar cabinetul lui Vladimir Voronin a rămas neatins. Printre provocatori, potrivit lui Urecheanu, erau tineri amnistiaţi recent prin decret prezidenţial. De asemenea, potrivit ambilor lideri, în primele rânduri ale protestatarilor au putut fi observaţi membri ai organizaţiei de tineret a Partidului Popular Creştin Democrat (PPCD) „Noua generaţie”.

Pe de altă parte, preşedintele PPCD, Iurie Roşca, a negat că membrii PPCD ar fi participat la devastarea Parlamentului şi a Preşedinţiei. Aceştia vor fi excluşi din partid dacă se va depista, totuşi, că au participat, a declarat Iurie Roşca într-o conferinţă de presă.

Potrivit acestuia, vandalizarea Parlamentului şi a Preşedinţiei a fost posibilă datorită faptului că autorităţile au fost luate prin surprindere de amploarea manifestaţiei de protest. În opinia lui Roşca, „criminali ca Urecheanu, Filat, Chirtoacă şi ceilalţi au instigat tinerii şi adolescenţii la violenţă, ascunzându-se în tufari într-un mod iresponsabil”, a declarat Roşca.

Liderul PPCD consideră că în spatele protestelor stau forţe ruseşti şi fostul preşedinte al R. Moldova, Petru Lucinschi.

În acelaşi timp, preşedintele R. Moldova, liderul PCRM, Vladimir Voronin, a acuzat că în spatele protestelor de la Chişinău stă România. Ambasadorul României la Chişinău, Filip Teodorescu, şi ministrul-consilier Ioan Gaborean, au fost declaraţi la 8 aprilie persona non grata, iar începând cu 9 aprilie, cetăţenii români vor putea intra în R. Moldova doar cu vize.

„Lui Voronin mereu îi apar în ochi românii, iar lui Roşca – ruşii”, a comentat acuzaţiile liderul AMN, menţionând că expulzarea ambasadorului român este o continuare a războiului diplomatic dus de preşedintele Voronin contra României.

Unul din zece studenți din Moldova provine din străinătate. Numărul acestora a ajuns la un nivel record în anul de studii 2025-2026 – 6 423 de persoane, cu 667 mai multe decât în anul precedent. Expertul economic Veaceslav Ioniță consideră că acest segment are un potențial important, însă rămâne insuficient valorificat, transmite IPN.

Ponderea studenților străini în totalul populației universitare a crescut semnificativ în ultimii ani, de la 1,3% în 2010 la 10,2% în 2026. Potrivit expertului IDIS „Viitorul”, atragerea tinerilor din alte țări poate contribui atât la consolidarea financiară a universităților, cât și la creșterea calității educației și dezvoltarea exportului de servicii educaționale.

Cei mai mulți studenți străini provin din România – 56,4% din total. Urmează India, cu 19%, Ucraina – 8,6%, Turcia – 6,9% și Israel – 6,7%.

Veaceslav Ioniță susține că Republica Moldova are mai multe avantaje în atragerea studenților internaționali, printre care apropierea culturală și lingvistică de România, dar și posibilitatea dezvoltării unor programe de pregătire în limba română pentru tinerii din alte state.

În ultimele două decenii, numărul total al studenților din Republica Moldova s-a redus de la aproximativ 128 de mii în 2006-2007 la 62 900 în 2025-2026. Totuși, în ultimii doi ani, numărul acestora a crescut cu circa 6 400, iar aproximativ 20% din această creștere a fost generată de majorarea numărului de studenți străini.

0 FacebookTwitterPinterestEmail
1 IANUARIE, 2025