Stare de urgență în Crimeea ocupată pe fondul crizei de energie electrică

Sursa foto: RIA Novosti

În Crimeea ocupată a fost instituită starea de urgență, pe fondul crizei de aprovizionare cu energie electrică în urma atacurilor ucrainene asupra infrastructurii energetice ruse. Autoritățile de ocupație ruse au menționat că regimul a intrat în vigoare în după-amiaza zilei de vineri pentru 24 de ore, relatează Suspilne citat de IPN.

Decizia vizează și orașul Sevastopol, care e o unitate administrativă separată. Această măsură vine în contextul unei situații critice a alimentării cu energie electrică în regiune, Sevastopolul fiind deja complet lipsit de electricitate după ce eforturile de restabilire a rețelei au eșuat noaptea trecută.

Autoritățile de ocupație au justificat introducerea stării de urgență prin necesitatea de a proteja agenții economici și populația. Astfel, firmele pot invoca forța majoră pentru neîndeplinirea obligațiilor contractuale din cauza penelor de curent. Totodată, măsura urmărește simplificarea procedurilor de acordare a compensațiilor financiare pentru locuitorii ale căror echipamente electrocasnice au fost avariate de fluctuațiile de tensiune.

Starea de urgență poate duce și la impunerea de măsuri restrictive precum limitarea libertății de mișcare prin introducerea de permise pe podul Kerci – unde s-au raportat deja blocaje de mii de vehicule – sau de restricții de circulație nocturnă. De asemenea, face posibilă declararea stării de asediu sau intensificarea controalelor de documente la intrarea și ieșirea din localități.

De cealaltă parte, președinta Grupului pentru drepturile omului din Crimeea, Olga Skripnik, susține că acest regim are scopul de a oferi o bază legală unor restricții care funcționează deja de facto. Potrivit expertei, autoritățile ruse evită să facă legătura directă între criza energetică și starea de război, deși situația este cauzată, spune ea, de loviturile armatei ucrainene asupra obiectivelor militare și de infrastructură din peninsulă.

Actele oficiale emise în Republica Moldova și Germania vor putea fi utilizate reciproc doar cu aplicarea apostilei, fără procedura de supralegalizare. Măsura intră în vigoare după ce Republica Federală Germania și-a retras rezerva formulată în 2007 la aderarea Republicii Moldova la Convenția de la Haga privind apostila, transmite IPN.

MAE precizează că decizia a fost luată în urma demersurilor întreprinse de vicepremierul Mihai Popșoi, ministrul afacerilor externe, în cadrul întrevederii din 18-19 mai cu omologul său german, Johann David Wadephul.

Ministerul subliniază că noul regim va elimina necesitatea deplasărilor la mai multe instituții sau misiuni diplomatice pentru supralegalizarea documentelor, ceea ce va reduce atât timpul necesar, cât și costurile suportate de cetățeni. Regimul simplificat se va aplica pentru documente oficiale precum certificatele de naștere, căsătorie, divorț și deces, cazierele judiciare, diplomele de studii sau suplimentele la diplomă.

Convenția de la Haga privind Apostila a intrat în vigoare pentru Republica Moldova pe 16 martie 2007. Odată cu aplicarea acesteia și în relațiile cu Germania, Republica Moldova va beneficia de același regim simplificat de recunoaștere a actelor oficiale în raport cu toate cele 130 de state și entități părți la convenție.

0 FacebookTwitterPinterestEmail

Stare de urgență în Crimeea ocupată pe fondul crizei de energie electrică

Sursa foto: RIA Novosti

În Crimeea ocupată a fost instituită starea de urgență, pe fondul crizei de aprovizionare cu energie electrică în urma atacurilor ucrainene asupra infrastructurii energetice ruse. Autoritățile de ocupație ruse au menționat că regimul a intrat în vigoare în după-amiaza zilei de vineri pentru 24 de ore, relatează Suspilne citat de IPN.

Decizia vizează și orașul Sevastopol, care e o unitate administrativă separată. Această măsură vine în contextul unei situații critice a alimentării cu energie electrică în regiune, Sevastopolul fiind deja complet lipsit de electricitate după ce eforturile de restabilire a rețelei au eșuat noaptea trecută.

Autoritățile de ocupație au justificat introducerea stării de urgență prin necesitatea de a proteja agenții economici și populația. Astfel, firmele pot invoca forța majoră pentru neîndeplinirea obligațiilor contractuale din cauza penelor de curent. Totodată, măsura urmărește simplificarea procedurilor de acordare a compensațiilor financiare pentru locuitorii ale căror echipamente electrocasnice au fost avariate de fluctuațiile de tensiune.

Starea de urgență poate duce și la impunerea de măsuri restrictive precum limitarea libertății de mișcare prin introducerea de permise pe podul Kerci – unde s-au raportat deja blocaje de mii de vehicule – sau de restricții de circulație nocturnă. De asemenea, face posibilă declararea stării de asediu sau intensificarea controalelor de documente la intrarea și ieșirea din localități.

De cealaltă parte, președinta Grupului pentru drepturile omului din Crimeea, Olga Skripnik, susține că acest regim are scopul de a oferi o bază legală unor restricții care funcționează deja de facto. Potrivit expertei, autoritățile ruse evită să facă legătura directă între criza energetică și starea de război, deși situația este cauzată, spune ea, de loviturile armatei ucrainene asupra obiectivelor militare și de infrastructură din peninsulă.

În Moldova ar putea fi deschise școli de marinari, după transpunerea integrală a legislației europene în domeniu. Declarația a fost făcut de vicepremierul Vladimir Bolea, ministrul infrastructurii și dezvoltării regionale, care a precizat că există un interes sporit pentru astfel de programe, inclusiv din partea cetățenilor ucraineni afectați de război, transmite IPN.

Vladimir Bolea a precizat că noile reglementări vor permite eliberarea livretelor de marinar în baza studiilor efectuate în Republica Moldova, în instituții autorizate.

Ministrul a declarat pentru presă că, în prezent, nicio navă nu navighează sub pavilionul Republicii Moldova, însă autoritățile lucrează la transpunerea legislației europene și la elaborarea cadrului legal necesar pentru dezvoltarea acestui segment.

Potrivit lui, statul și Agenția Navală ar putea obține venituri importante atât de la navele care vor naviga sub pavilion moldovenesc, cât și de la instituțiile de pregătire a marinarilor.

0 FacebookTwitterPinterestEmail
1 IANUARIE, 2025