Daniel Vodă: Reforma APL nu este o condiționalitate a Uniunii Europene

Reforma APL, promovată de actuala guvernare, nu reprezintă o condiționalitate impusă de Uniunea Europeană, iar succesul acesteia depinde de obținerea unui consens larg atât la nivel politic, cât și în societate. Declarația aparține expertului asociat IPRE, Daniel Vodă, și a fost făcută în cadrul dezbaterii publice „Reforma APL și integrarea europeană: necesitate, eficacitate și calea europeană”, organizată de Agenția de presă IPN. Expertul a subliniat că necesitatea reformei APL este recunoscută de mai mulți ani și nu derivă din obligațiile asumate de țară în procesul de aderare la UE.

Expertul Institutului pentru Politici și Reforme Europene a menționat că actualul model administrativ, în special la nivelul consiliilor raionale, și-a pierdut relevanța și eficiența.

 „Reforma APL nu este o condiție impusă de Uniunea Europeană. Este o reformă care trebuia implementată de fostele guvernări. Toți sunt de acord că centrele raionale și-au pierdut puterea pe care o aveau în perioada sovietică, începând cu anii 90 prerogativele consiliilor raionale au scăzut treptat. Astăzi la nivelul consiliilor raionale suntem în situația când partidele politice își împart puterea și își numesc oameni în funcție. E foarte rar când consiliile raionale pot avea propriile proiecte sau pot atrage fonduri internaționale”, a explicat Daniel Vodă.

Totodată, el a avertizat că discuțiile privind reorganizarea administrativă nu trebuie limitate la confruntări politice. „Mă bucur că Guvernul a inclus acest subiect pe agenda publică. Eu nu-mi doresc ca această discuție să se transforme doar în dezbateri politice la nivelul Parlamentului. Astăzi cred că pentru reforma APL există doar cele 55 de voturi ale PAS și celelalte partide vor vota împotrivă, dar dacă ne uităm în programele electorale ale tuturor partidelor, toate formațiunile spuneau că această reformă este necesară”, a precizat Daniel Vodă.

În opinia expertului IPRE, Guvernul a inițiat o campanie activă de informare și consultare pe marginea reformei, însă pentru legitimarea și durabilitatea acesteia este nevoie de o implicare mai consistentă a tuturor actorilor politici și de susținere parlamentară extinsă.

„Vedem o campanie de comunicare foarte activă a Guvernului pe acest subiect. Văd mult conținut în acest sens, au loc discuții cu primarii, dar cred că și formațiunile politice trebuie să se implice mai mult. E necesar ca această reformă să nu treacă doar cu 55 de voturi, este necesar un consens mai larg în Parlament”, a mai spus expertul asociat IPRE.

Disclaimer: Acest material a fost elaborat de Agenția de Presă IPN, în cadrul proiectului „Reforma APL în dialog”, finanțat de Ministerul Culturii din Fondul pentru subvenționarea mass-mediei.

Actele oficiale emise în Republica Moldova și Germania vor putea fi utilizate reciproc doar cu aplicarea apostilei, fără procedura de supralegalizare. Măsura intră în vigoare după ce Republica Federală Germania și-a retras rezerva formulată în 2007 la aderarea Republicii Moldova la Convenția de la Haga privind apostila, transmite IPN.

MAE precizează că decizia a fost luată în urma demersurilor întreprinse de vicepremierul Mihai Popșoi, ministrul afacerilor externe, în cadrul întrevederii din 18-19 mai cu omologul său german, Johann David Wadephul.

Ministerul subliniază că noul regim va elimina necesitatea deplasărilor la mai multe instituții sau misiuni diplomatice pentru supralegalizarea documentelor, ceea ce va reduce atât timpul necesar, cât și costurile suportate de cetățeni. Regimul simplificat se va aplica pentru documente oficiale precum certificatele de naștere, căsătorie, divorț și deces, cazierele judiciare, diplomele de studii sau suplimentele la diplomă.

Convenția de la Haga privind Apostila a intrat în vigoare pentru Republica Moldova pe 16 martie 2007. Odată cu aplicarea acesteia și în relațiile cu Germania, Republica Moldova va beneficia de același regim simplificat de recunoaștere a actelor oficiale în raport cu toate cele 130 de state și entități părți la convenție.

0 FacebookTwitterPinterestEmail

Daniel Vodă: Reforma APL nu este o condiționalitate a Uniunii Europene

Reforma APL, promovată de actuala guvernare, nu reprezintă o condiționalitate impusă de Uniunea Europeană, iar succesul acesteia depinde de obținerea unui consens larg atât la nivel politic, cât și în societate. Declarația aparține expertului asociat IPRE, Daniel Vodă, și a fost făcută în cadrul dezbaterii publice „Reforma APL și integrarea europeană: necesitate, eficacitate și calea europeană”, organizată de Agenția de presă IPN. Expertul a subliniat că necesitatea reformei APL este recunoscută de mai mulți ani și nu derivă din obligațiile asumate de țară în procesul de aderare la UE.

Expertul Institutului pentru Politici și Reforme Europene a menționat că actualul model administrativ, în special la nivelul consiliilor raionale, și-a pierdut relevanța și eficiența.

 „Reforma APL nu este o condiție impusă de Uniunea Europeană. Este o reformă care trebuia implementată de fostele guvernări. Toți sunt de acord că centrele raionale și-au pierdut puterea pe care o aveau în perioada sovietică, începând cu anii 90 prerogativele consiliilor raionale au scăzut treptat. Astăzi la nivelul consiliilor raionale suntem în situația când partidele politice își împart puterea și își numesc oameni în funcție. E foarte rar când consiliile raionale pot avea propriile proiecte sau pot atrage fonduri internaționale”, a explicat Daniel Vodă.

Totodată, el a avertizat că discuțiile privind reorganizarea administrativă nu trebuie limitate la confruntări politice. „Mă bucur că Guvernul a inclus acest subiect pe agenda publică. Eu nu-mi doresc ca această discuție să se transforme doar în dezbateri politice la nivelul Parlamentului. Astăzi cred că pentru reforma APL există doar cele 55 de voturi ale PAS și celelalte partide vor vota împotrivă, dar dacă ne uităm în programele electorale ale tuturor partidelor, toate formațiunile spuneau că această reformă este necesară”, a precizat Daniel Vodă.

În opinia expertului IPRE, Guvernul a inițiat o campanie activă de informare și consultare pe marginea reformei, însă pentru legitimarea și durabilitatea acesteia este nevoie de o implicare mai consistentă a tuturor actorilor politici și de susținere parlamentară extinsă.

„Vedem o campanie de comunicare foarte activă a Guvernului pe acest subiect. Văd mult conținut în acest sens, au loc discuții cu primarii, dar cred că și formațiunile politice trebuie să se implice mai mult. E necesar ca această reformă să nu treacă doar cu 55 de voturi, este necesar un consens mai larg în Parlament”, a mai spus expertul asociat IPRE.

Disclaimer: Acest material a fost elaborat de Agenția de Presă IPN, în cadrul proiectului „Reforma APL în dialog”, finanțat de Ministerul Culturii din Fondul pentru subvenționarea mass-mediei.

În Moldova ar putea fi deschise școli de marinari, după transpunerea integrală a legislației europene în domeniu. Declarația a fost făcut de vicepremierul Vladimir Bolea, ministrul infrastructurii și dezvoltării regionale, care a precizat că există un interes sporit pentru astfel de programe, inclusiv din partea cetățenilor ucraineni afectați de război, transmite IPN.

Vladimir Bolea a precizat că noile reglementări vor permite eliberarea livretelor de marinar în baza studiilor efectuate în Republica Moldova, în instituții autorizate.

Ministrul a declarat pentru presă că, în prezent, nicio navă nu navighează sub pavilionul Republicii Moldova, însă autoritățile lucrează la transpunerea legislației europene și la elaborarea cadrului legal necesar pentru dezvoltarea acestui segment.

Potrivit lui, statul și Agenția Navală ar putea obține venituri importante atât de la navele care vor naviga sub pavilion moldovenesc, cât și de la instituțiile de pregătire a marinarilor.

0 FacebookTwitterPinterestEmail
1 IANUARIE, 2025