Echilibrul investițiilor după amalgamare, printre îngrijorările localnicilor. Primar: Riscurile pot fi gestionate

Procesul de amalgamare voluntară a localităților generează în rândul populației preocupări privind distribuirea bugetelor și asigurarea unei dezvoltări echilibrate între comunități, afirmă primarul comunei Telița, Rodica Russu. Într-un interviu pentru IPN, edilul a precizat că aceste aspecte s-au regăsit printre principalele îngrijorări exprimate în cadrul consultărilor publice cu privire la amalgamarea comunei Telița cu satele Roșcani și Calfa.

Rodica Russu a menționat că, în cadrul unor anchete realizate la nivel local, cetățenii și-au exprimat îngrijorarea că, într-o structură comună, unele localități ar putea concentra majoritatea investițiilor, în timp ce altele ar rămâne în urmă.

Primarul consideră că aceste riscuri pot fi gestionate la nivel local prin mecanisme de coordonare și planificare comună, inclusiv prin posibile acorduri de dezvoltare între comunități. Acestea, deși fără caracter juridic constrângător, ar putea funcționa ca un angajament politic și administrativ pentru o distribuire predictibilă a investițiilor pe termen de cinci ani.

„Populația și consiliile locale trebuie să aibă certitudinea că există o înțelegere privind repartizarea bugetelor și investițiilor în infrastructură”, a declarat edilul. Ea a adăugat că sunt elaborate planuri și strategii cu priorități și costuri clare, astfel încât fiecare localitate să cunoască etapele viitoare de dezvoltare.

Potrivit Rodicăi Russu, modelul de amalgamare permite o abordare flexibilă a dezvoltării, inclusiv prin distribuirea funcțiilor administrative și a proiectelor în diferite localități, în funcție de necesități, precum infrastructura, educația sau serviciile comunitare.

În opinia sa, reforma poate contribui la o dezvoltare mai echilibrată, în care deciziile sunt luate local, iar comunitățile își construiesc o viziune comună adaptată propriilor nevoi și priorități.

Disclaimer: Acest material a fost elaborat de Agenția de Presă IPN, în cadrul proiectului „Reforma APL în dialog”, finanțat de Ministerul Culturii din Fondul pentru subvenționarea mass-mediei.

Este vernisată expoziția „Miros de pâine caldă. Pâinea în epoca fierului” /Muzeul Național de Istorie a Moldovei (22 iulie-4 septembrie) /ora 14:00/.

Continuă expoziția „Arheologia urbană și memoria ascunsă a Chișinăului” /Muzeul Național de Istorie a Moldovei /17 iulie-30 noiembrie/.

Continuă expoziția-concurs de artă contemporană: Salonul municipal din cadrul Festivalului „Te salut, Chișinău!”, ediția a VI-a, dedicat aniversării a 590 de ani ai orașului /Centrul Expozițional „Constantin Brâncuși” /8-26 iulie/.

Continuă expoziția documentară „Ecou din trecut, pentru prezent și viitor”, dedicată memoriei victimelor deportărilor staliniste și unuia dintre cele mai tragice episoade din istoria Basarabiei /BNRM /3 iulie-3 august/.

Continuă expoziția „Firul identității! Costumul tradițional românesc în ilustrația de carte realizată de artiști plastici din Republica Moldova” /BNRM /25 iunie-15 august/.

Continuă expoziția grafică realizată de Lică Sainciuc, vernisată în cadrul Festivalului industriilor creative /Galeria Lutnița /5 iunie-31 iulie/.

0 FacebookTwitterPinterestEmail

Echilibrul investițiilor după amalgamare, printre îngrijorările localnicilor. Primar: Riscurile pot fi gestionate

Procesul de amalgamare voluntară a localităților generează în rândul populației preocupări privind distribuirea bugetelor și asigurarea unei dezvoltări echilibrate între comunități, afirmă primarul comunei Telița, Rodica Russu. Într-un interviu pentru IPN, edilul a precizat că aceste aspecte s-au regăsit printre principalele îngrijorări exprimate în cadrul consultărilor publice cu privire la amalgamarea comunei Telița cu satele Roșcani și Calfa.

Rodica Russu a menționat că, în cadrul unor anchete realizate la nivel local, cetățenii și-au exprimat îngrijorarea că, într-o structură comună, unele localități ar putea concentra majoritatea investițiilor, în timp ce altele ar rămâne în urmă.

Primarul consideră că aceste riscuri pot fi gestionate la nivel local prin mecanisme de coordonare și planificare comună, inclusiv prin posibile acorduri de dezvoltare între comunități. Acestea, deși fără caracter juridic constrângător, ar putea funcționa ca un angajament politic și administrativ pentru o distribuire predictibilă a investițiilor pe termen de cinci ani.

„Populația și consiliile locale trebuie să aibă certitudinea că există o înțelegere privind repartizarea bugetelor și investițiilor în infrastructură”, a declarat edilul. Ea a adăugat că sunt elaborate planuri și strategii cu priorități și costuri clare, astfel încât fiecare localitate să cunoască etapele viitoare de dezvoltare.

Potrivit Rodicăi Russu, modelul de amalgamare permite o abordare flexibilă a dezvoltării, inclusiv prin distribuirea funcțiilor administrative și a proiectelor în diferite localități, în funcție de necesități, precum infrastructura, educația sau serviciile comunitare.

În opinia sa, reforma poate contribui la o dezvoltare mai echilibrată, în care deciziile sunt luate local, iar comunitățile își construiesc o viziune comună adaptată propriilor nevoi și priorități.

Disclaimer: Acest material a fost elaborat de Agenția de Presă IPN, în cadrul proiectului „Reforma APL în dialog”, finanțat de Ministerul Culturii din Fondul pentru subvenționarea mass-mediei.

Parlamentul decide astăzi dacă acordă votul de încredere Guvernului propus de premierul desemnat Vasile Tofan și programului său de guvernare. Acesta a prezentat în plen prioritățile executivului și echipa de miniștri, înaintea votului deputaților, transmite IPN.

La începutul ședinței plenare, și-au înregistrat prezența 96 de deputați din totalul celor 101 aleși.

Vasile Tofan a urcat la tribuna Parlamentului la ora 11:13. Discursul premierului desemnat a durat aproape o oră. În acest timp, Vasile Tofan a prezentat principalele obiective ale programului de guvernare „Economie europeană, stat eficient”, insistând asupra reformelor economice, accelerării procesului de aderare la Uniunea Europeană, sprijinirii mediului de afaceri și eficientizării administrației publice.

După prezentarea programului și a echipei guvernamentale, ședința a continuat cu sesiunea de întrebări și răspunsuri, în cadrul căreia deputații i-au adresat premierului desemnat întrebări privind componența cabinetului de miniștri, prioritățile executivului și reformele pe care intenționează să le promoveze.

După mai bine de șase ore de întrebări și răspunsuri, vicepreședinta Parlamentului și lidera fracțiunii PAS, Doina Gherman, a cerut aplicarea prevederile articolului 108 din Regulamentul Parlamentului, punând capăt sesiunii de întrebări și răspunsuri adresate premierului desemnat și membrilor cabinetului propus. După încheierea dezbaterilor, Parlamentul urmează să supună la vot programul de guvernare și componența Guvernului. Pentru învestirea noului cabinet este necesar votul majorității deputaților aleși.

0 FacebookTwitterPinterestEmail
1 IANUARIE, 2025