Opinii împărțite despre crearea TV Moldova 3

Înființarea unui nou post național de limbă rusă „Moldova 3” este văzut ca o măsură de diversificare a surselor de informare pentru vorbitorii de limbă rusă, însă, pe de altă parte, statul nu trebuie să se implice în piața media, – opinii în acest sens au fost exprimate la Consultările publice asupra proiectului de lege pentru modificarea Codului serviciilor media audiovizuale, transmite IPN.

Potrivit autorului proiectului, Eugeniu Sinchevici, este datoria statului să ajungă la toți cetățenii, indiferent de ce limbă vorbesc. Potrivit lui, populația vorbitoare de limbă rusă nu neapărat a avut acces la oportunități de informare ori statul nu a avut o politică de promovare a limbii în ultimii 30 de ani. Crearea unui post public care să emită în limba rusă poate fi o soluție, consideră Sinchevici.

Autorul nu a menționat suma alocată pentru crearea și întreținerea postului, dar a adăugat, fără a oferi detalii, că pentru finanțarea constituirii noii televiziuni se duc negocieri pentru un grant.

Valentin Aftenie, reprezentant al companiei Selectcanal SRL, consideră că acest proiect induce discriminări atât față de alți furnizori de servicii media audiovizuale, cât și față de telespectatori. Toți furnizorii în grila lor trebuie să aibă în grilă 80% de produs local în limba română, iar aici se propune 25%.

Aftenie este de acord că vorbitorii de limba rusă trebuie să aibă mai mult acces la informație, dar dacă tot se urmărește acest scop, propunerea ar fi de economisit bani publici și de majorat pentru ceilalți furnizori, cota de la 20% de produs în altă limbă, la 30%, fără să se cheltuie niciun ban din bugetul public.

Ion Bunduchi, director executiv la Asociația Presei Electronice, consideră necesar un studiu de fezabilitate aprofundat, pentru a discuta avansat pe inițierea unui Canal 3. El spune că este suficientă informație în limba rusă, dar nu neapărat calitativă. La fel, nu e clar câte excepții se vor face pentru acest nou canal.

Antreprenorul Alexandru Verșinin, consideră că autoritățile statului nu trebuie să se implice în piața media, dar trebuie să vină cu politici și să asigure condiții egale pentru toți actorii și pentru toate cele 19 posturi TV și radio de pe piața media.

Aceasta este prima dintre consultările publice pe marginea proiectului.

Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale lansează circulația pe drumul național M3, de ocolire a localității Slobozia Mare din raionul Cahul /Drumul național M3, direcția de la Vulcănești spre Slobozia /ora 09:00/.

Are loc ședința operativă a serviciilor municipale /Primăria Chișinău /ora 11:00/.

Continuă ședința Consiliului municipal Chișinău, începută pe 21 iulie /Primăria Chișinău /ora 13:00/.

0 FacebookTwitterPinterestEmail

Opinii împărțite despre crearea TV Moldova 3

Înființarea unui nou post național de limbă rusă „Moldova 3” este văzut ca o măsură de diversificare a surselor de informare pentru vorbitorii de limbă rusă, însă, pe de altă parte, statul nu trebuie să se implice în piața media, – opinii în acest sens au fost exprimate la Consultările publice asupra proiectului de lege pentru modificarea Codului serviciilor media audiovizuale, transmite IPN.

Potrivit autorului proiectului, Eugeniu Sinchevici, este datoria statului să ajungă la toți cetățenii, indiferent de ce limbă vorbesc. Potrivit lui, populația vorbitoare de limbă rusă nu neapărat a avut acces la oportunități de informare ori statul nu a avut o politică de promovare a limbii în ultimii 30 de ani. Crearea unui post public care să emită în limba rusă poate fi o soluție, consideră Sinchevici.

Autorul nu a menționat suma alocată pentru crearea și întreținerea postului, dar a adăugat, fără a oferi detalii, că pentru finanțarea constituirii noii televiziuni se duc negocieri pentru un grant.

Valentin Aftenie, reprezentant al companiei Selectcanal SRL, consideră că acest proiect induce discriminări atât față de alți furnizori de servicii media audiovizuale, cât și față de telespectatori. Toți furnizorii în grila lor trebuie să aibă în grilă 80% de produs local în limba română, iar aici se propune 25%.

Aftenie este de acord că vorbitorii de limba rusă trebuie să aibă mai mult acces la informație, dar dacă tot se urmărește acest scop, propunerea ar fi de economisit bani publici și de majorat pentru ceilalți furnizori, cota de la 20% de produs în altă limbă, la 30%, fără să se cheltuie niciun ban din bugetul public.

Ion Bunduchi, director executiv la Asociația Presei Electronice, consideră necesar un studiu de fezabilitate aprofundat, pentru a discuta avansat pe inițierea unui Canal 3. El spune că este suficientă informație în limba rusă, dar nu neapărat calitativă. La fel, nu e clar câte excepții se vor face pentru acest nou canal.

Antreprenorul Alexandru Verșinin, consideră că autoritățile statului nu trebuie să se implice în piața media, dar trebuie să vină cu politici și să asigure condiții egale pentru toți actorii și pentru toate cele 19 posturi TV și radio de pe piața media.

Aceasta este prima dintre consultările publice pe marginea proiectului.

Găgăuzia trebuie să participe la formarea organului electoral regional prin desemnarea candidaților, iar Comisia Electorală Centrală să examineze și să aprobe aceste candidaturi, susține președintele Adunării Populare a Găgăuziei, Valentin Gaidarji. În cazul unor obiecții argumentate, CEC ar urma să solicite desemnarea altor candidați, transmite IPN.

Potrivit lui Gaidarji, acest mecanism ar reprezenta un compromis între Chișinău și Comrat și ar asigura un echilibru între interesele statului și ale regiunii. „Anume acest mecanism, în convingerea noastră, trebuie să fie stipulat în Legea cu privire la statutul special al Găgăuziei”, a declarat președintele APG în cadrul unui eveniment desfășurat la Comrat.

El a menționat că membrii organului electoral regional trebuie să fie profesioniști, să cunoască limba găgăuză, să locuiască în regiune și să cunoască legislația regională și specificul autonomiei.

Referindu-se la sistemul electoral pentru alegerea Adunării Populare, Valentin Gaidarji a spus că poziția principială a APG este păstrarea sistemului majoritar, în baza căruia deputații sunt aleși în circumscripții uninominale.

Poziția vine în contextul în care Președinția a anunțat că, în discuțiile cu deputații de la Comrat, a fost abordată desfășurarea alegerilor pentru APG în baza sistemului electoral proporțional, ca parte a unui sistem electoral uniform pe întreg teritoriul Republicii Moldova.

0 FacebookTwitterPinterestEmail
1 IANUARIE, 2025