Stereotipurile de gen în Moldova rămân stabile față de anul trecut, cu unele percepții mai accentuate și altele mai atenuate. Deși persistă stereotipurile legate de rolurile tradiționale ale femeilor în familie, se observă o îmbunătățire a percepției privind implicarea acestora în politică. În schimb, percepțiile despre capacitatea femeilor de a ocupa funcții de conducere rămân puternic ancorate. Constatările se regăsesc în Indexul Egalității de Gen, lansat anual de Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare, în ajunul zilei de 8 martie.

Într-o conferință de presă la IPN, directoarea de programe a CPD, Alexandra Ermolenco, a anunțat că indicele general al egalității de gen a atins 61 de puncte din 100 în 2026, înregistrând o creștere de un punct față de anul precedent. Potrivit ei, cele mai semnificative progrese au fost înregistrate în domeniul accesului la resurse, cu o creștere de cinci puncte, și pe piața muncii, unde indicele a crescut cu patru puncte.

Evoluțiile pozitive se datorează în principal reducerii diferenței de gen în pensii și creșterii participării femeilor pe piața muncii. Potrivit raportului, ponderea femeilor cu copii de până la șase ani active pe piața muncii a ajuns la 50,7%, iar munca informală a înregistrat o scădere semnificativă atât în rândul femeilor, cât și al bărbaților.

Cu toate acestea, Indexul Egalității de Gen semnalează și unele evoluții negative. Reprezentarea femeilor în politică a scăzut ușor, iar ponderea acestora în funcțiile de conducere, inclusiv în cadrul cabinetului de miniștri, rămâne în continuare redusă.

Președinta Platformei pentru Egalitate de Gen, Cristina Snegur, a subliniat că, printre prioritățile cheie pentru eliminarea inegalității de gen, se află combaterea violenței bazate pe gen, care limitează participarea femeilor în viața socială și publică. De asemenea, un alt obiectiv important este promovarea participării economice a femeilor, prin implementarea principiului „salariu egal pentru muncă egală”.

Totodată, Platforma pentru Egalitate de Gen militează pentru protejarea drepturilor reproductive ale femeilor, promovând accesul la educație sexuală, servicii de sănătate reproductivă și metode de contracepție.

Coordonatorul de politici de tineret al Consiliului Național al Tineretului din Moldova, Grigore Rînja, a menționat că rata tinerilor NEET – cei care nu sunt încadrați în educație, ocupare sau formare profesională – a scăzut de la 27,4% în 2019 la 20,3% în 2024. Însă fenomenul afectează în special tinerele, din cauza responsabilităților casnice.

Directorul executiv al Centrului de Politici și Reforme, Andrei Lutenco, a subliniat că recomandările din manifestul societății civile trebuie integrate în politicile publice, iar după adoptarea măsurilor legislative, este crucială alocarea resurselor necesare pentru implementarea acestora.

Notă: Agenția IPN oferă dreptul la replică persoanelor care se consideră vizate în știrile realizate de pe declarațiile organizatorilor prezentei conferințe de presă, inclusiv prin facilitarea organizării altei conferințe de presă în condiții similare.